Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.
Un studio din care profesorul își vede elevii pe ecrane imense, ca într-o sală de clasă, a fost lansat, de la începutul pandemiei în Nigeria, o țară unde jumătate dintre elevi nu merg la școală. Slum2School este un ONG care de ani de zile caută soluții virtuale pentru copiii din ghetouri, ca să participe la cursuri. Pandemia le-a forțat creativitatea și au realizat o sală de clasă virtuală hi-tech cum nu au nici cele mai dezvoltate țări. Ruth Ebe, directorul de programe al organizației Slum2School, a povestit pentru Școala 9 care sunt provocările creării unei clase virtuale cu 10 mii de elevi, cam cât toată populația din Sinaia sau Târgu-Frumos.
Corina Boțoroga, învățătoare Teach for Romania în comuna Căianu din Cluj, povestește despre metodele didactice pe care le folosește la clasă ca să-i ajute pe elevii ei să capete autonomie în învățare, să știe să se autoevalueze și să-și înțeleagă emoțiile. Învățătoarea a încropit și un Jurnal de școală pe rețelele sociale, unde publică activitățile sale cu elevii.
La școala generală din comuna Grajduri, aflată la puțin peste 20 de kilometri de Iași, părinții au făcut deja prima rundă de testări acasă. Profesorii au împachetat de joi dimineață, individual, câte două teste pentru fiecare elev, iar în scurtă vreme „rezultatele au început să curgă pe WhatsApp”, toate negative. Conducerea școlii spune că nu are cum să controleze dacă același test negativ nu este pozat de mai multe ori și trimis ca dovadă, dar se bucură de buna colaborare cu părinții.
