Fotograf la DoR și membru al colectivului Documentaria. Lucrează din anul 2000 ca fotojurnalist. A lucrat la publicații precum Cotidianul și România Liberă, iar în 2013 a devenit freelancer.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.
De câtă practică are nevoie un tânăr înainte să ajungă la catedră? Liceele pedagogice sunt gândite astfel încât elevii să intre în sala de clasă încă din clasa a 9-a și să predea dintr-a 11-a. De altfel, absolvenții de pedagogic pot să intre în sistem imediat după absolvire. Am fost la orele de practică de la Colegiul Național „Elena Cuza” din București ca să înțelegem mai bine cum se formează profesorii.
Andreea Ionescu, una dintre fondatoarele grupului civic „Părinții cer schimbare”, și psiholoaga Keren Rosner au explicat, într-o discuție cu Școala 9, de ce se simt copiii atrași de jocuri popularizate de TikTok. În ultima vreme, a făcut victime provocarea „Moneda rusească” prin care copiii ajung să se lovească și să se întreacă în vânătăi. De-a lungul timpului au mai existat jocuri pe rețelele sociale care au dus la accidentări grave, iar TikTok urmează să adopte noi reglementări care să le limiteze.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.