Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com
Cristian și Cătălin Frâncu, instructori la centrul de pregătire în informatică și robotică Nerdvana, foști olimpici la rândul lor și cu elevi cu rezultate excepționale, acuză Ministerul Educației că i-a îndepărtat din comisia științifică, interpretând cu exces de zel un regulament. Ministerul se apără tot cu legea și susține că cei doi erau în incompatibilitate, fiindcă fiica lui Cristian se calificase la etapa națională. Nu era însă la clasele la care au făcut ei subiectele. „Ministerul ne pedepsește pentru că le insuflăm copiilor noștri pasiunile noastre”, spun cei doi și sunt hotărâți să cheme instituția în instanță.
Dacă învățarea e caracteristica definitorie a speciei noastre, predarea e cel mai important meșteșug. Dar ce înseamnă să predai bine?
Să fii profesor la țară sau în urbanul mic e cu totul altă poveste decât a fi profesor în școlile bune de la oraș. Avea să vadă cu ochii ei asta, acum șapte ani, profesoara de română Ivona Munteanu, când a ajuns la Budești, Călărași. Primul ei an la catedră. Spune că dacă n-ar fi fost rețelele de profesori ale unor ONG-uri, probabil ar fi renunțat. Am discutat la REZOLVAT despre „singurătatea profesorilor” și burnout-ul din educație, dar și despre posibile soluții.
