Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Autorul de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu a lansat în această lună, în cadrul unei conferințe online, primul volum din seria „Momente din istorie - Istoria comunismului în România. Începuturile”, un roman grafic interactiv, gândit pentru orele de istorie din școli și licee. La lansare au participat mai mulți profesori de istorie și zeci de elevi din București și din țară.
Trăim în realitatea virtuală? Poate cineva să ne controleze creierul? Cât de aproape suntem de găsirea „tinereții fără bătrânețe” și de vindecarea cancerului? Îți afectează creierul învățatul în exces? Sunt câteva dintre întrebările elevilor de la Liceul Tehnologic „Petre P. Carp” din Țibănești, Iași, pentru Gabriel Balmuș. Cercetător principal la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, Universitatea Cambridge. Acesta s-a conectat online cu liceenii în cadrul evenimentului realizat de Școala 9 – „Care-i faza cu știința?”.
Dacă învățarea e caracteristica definitorie a speciei noastre, predarea e cel mai important meșteșug. Dar ce înseamnă să predai bine?