
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.

Aprilie este luna în care majoritatea școlilor și-au planificat Săptămâna verde, cinci zile de activități de educație pentru mediu. Anul trecut, potrivit datelor Ministerului Educației, o clasă a participat în medie cam la trei activități. Nelipsit de critici - profesorii că nu au pregătirea, resursele și că îi îngroapă în hârtii, părinții că le golește buzunarele - programul vine să pregătească generații mai conștiente cu privire la mediu și sustenabilitate. Cum poate să facă asta? Ne-a răspuns Alex Arhire, training arhitect la organizația Viitor Plus, care de altfel a realizat și un ghid complet de activități gratuite pe care le pot face profesorii, indiferent de materia pe care o predau.
Ioan Valentin Negoi a predat un opțional de istoria romilor la școala din satul prahovean Mărginenii de Jos, unde învață și romi, și români. Așa i-a venit ideea să realizeze materiale video despre trecutul comunității din care și el face parte. Elevii lui urmăresc proiectul RomStoria pe Youtube și Tik Tok, iar la orele obișnuite de istorie îi mai pun întrebări. Astfel, profu’ Negoi a aflat că ei au nevoie și de alte informații, pe lângă cele extrem de importante privind cei 500 de ani de sclavie și Holocaustul Uitat. Le-a povestit, de pildă, despre femei rome „care au schimbat lumea”.
Reality show-ul „Insula Iubirii” aduce pe ecran, deja de nouă sezoane, vulnerabilitățile, fricile și dorințele concurenților, în timp ce publicul își confruntă indirect propriile emoții prin poveștile altora. Psihoterapeuta Andreea Goliță explică pentru Școala9 ce mecanisme psihologice activează emisiunea, cum poate distorsiona percepția despre iubire și ce rol au părinții atunci când adolescenții se uită la un astfel de format.