
Ilustrator împrăștiat prin acuarele, dealuri, colaj, păduri, textile și tango.

De sărbători dăruim pentru că iubim, pentru că prețuim, pentru că vrem să oferim bucurie și sentimente. Darurile sunt, în fond, materializări concrete ale sentimentelor noastre. Dacă vrem însă să condamnăm ceva, putem condamna ploconul. Ploconul, care etimologic se referă la un cadou oferit ca recunoaștere a suzeranității, deci a unei superiorități dominatoare și care în Țările Române a ajuns să desemneze un bir, de fapt, un cadou devenit obligatoriu.
Marea Britanie vrea să elimine fumatul până în 2030, de aceea a stabilit o serie de măsuri pentru a descuraja consumul de tutun, în special în rândul tinerilor. Fumatul este responsabil pentru moartea a 100.000 de persoane, în fiecare an, scrie presa britanică. Printre măsurile adoptate de autorități se numără majorarea vârstei la care britanicii pot cumpăra țigări, de la 18 la 21 de ani, urmând să crească treptat cu câte un an în fiecare an. În România, minorii nu au voie să cumpere țigări, cu toate astea, studiile arată că un sfert dintre adolescenții noștri au fumat cel puțin o dată.
„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…