
În prezent sunt postdoctorandă și cadru didactic colaborator al Universității din București. Am crescut înființând un ziar în liceu, organizând un mic târg universitar în Târgu Neamț și adunând semnături pentru păstrarea gării din orașul nostru datorită unor profesori și prieteni curajoși. Mulți ani mai târziu încă descopăr semnificații ale acelor experiențe și mă străduiesc să le creez mai departe pentru studenții mei. Nu-mi iese întotdeauna, realitatea lor e diferită de a mea, așa că citesc, testez și iar citesc despre ce aș putea face mai bine. Principalele mele interese de cercetare sunt legate de abordările critice și constructiviste în predarea educației civice, dar și inegalități educaționale, experiențe de viață și narațiuni identitare ale elevilor și studenților în risc de excluziune, forme de rezistență și adaptare ale profesorilor la schimbările de politici educaționale.

Când ești acolo să înhați șansele care ți se oferă, crești și-ntr-un loc mic.
OP-ED. Dezbaterea publică privind proiectele noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal, lansată de proaspătul ministru al Educației, psihologul și profesorul universitar Daniel David, ne arată o implicare surprinzătoare a tuturor vocilor din societate. Pare că lumea dă năvală pe poarta deschisă în sfârșit de minister cu speranța rezolvării tuturor problemelor educației românești, după mulți ani de tăcere, de complicități și de consultări netransparente.
Aproape 3 milioane de elevi învață în școlile din România, în clase în care tricolorul și stema țării sunt printre primele lucruri pe care le zăresc atunci când intră la ore. De 1 decembrie, am întrebat cinci profesori ce își doresc pentru elevii români. Iată mesajele transmise de Marcel Bartic, Manuela Prajea, Doru Căstăian, Irina Constantinescu și Daniela Elena Ionele.