
În prezent sunt postdoctorandă și cadru didactic colaborator al Universității din București. Am crescut înființând un ziar în liceu, organizând un mic târg universitar în Târgu Neamț și adunând semnături pentru păstrarea gării din orașul nostru datorită unor profesori și prieteni curajoși. Mulți ani mai târziu încă descopăr semnificații ale acelor experiențe și mă străduiesc să le creez mai departe pentru studenții mei. Nu-mi iese întotdeauna, realitatea lor e diferită de a mea, așa că citesc, testez și iar citesc despre ce aș putea face mai bine. Principalele mele interese de cercetare sunt legate de abordările critice și constructiviste în predarea educației civice, dar și inegalități educaționale, experiențe de viață și narațiuni identitare ale elevilor și studenților în risc de excluziune, forme de rezistență și adaptare ale profesorilor la schimbările de politici educaționale.

Ce mai citim vara aceasta? Autorul de literatură pentru copii Alec Blenche a realizat, pentru Școala 9, o selecție de cărți pentru ciclul preșcolar, primar și gimnazial, altele pe lângă lecturile obligatorii. De asemenea, a explicat de ce lecturile de azi sunt mai sănătoase pentru dezvoltarea copiilor decât cele cu care a crescut el și a dat și niște sfaturi despre cum pot fi atrași cei mici către lectură.
Colegiile naționale la care se intră deja cu medii mari vor putea să organizeze examene de admitere pentru maxim 90% din numărul de locuri. Restul vor fi ocupate prin repartiție computerizată, pe baza mediei la Evaluarea națională. Este una dintre propunerile din noua lege a educației aflată în dezbatere publică până pe 24 august. Mai multe voci din educație și-au exprimat îngrijorarea că măsura ar adânci segregarea „de lux” și alimenta „mafia meditațiilor”.
De la „Luceafărul” pe care l-a învățat pe de rost fără să-și dea seama, de plăcere, la momentul în care „Floare albastră” a ajutat-o să treacă peste pierderea mamei și apoi la „Glossa” pe care a despicat-o în patru alături de studenții din SUA. Profesoara la Pace University Cătălina Florescu atinge, de Ziua Națională a Culturii, o temă esențială: se poate pune graniță între „xenofobul și rasistul Eminescu” și opera sa lirică?