În prezent sunt postdoctorandă și cadru didactic colaborator al Universității din București. Am crescut înființând un ziar în liceu, organizând un mic târg universitar în Târgu Neamț și adunând semnături pentru păstrarea gării din orașul nostru datorită unor profesori și prieteni curajoși. Mulți ani mai târziu încă descopăr semnificații ale acelor experiențe și mă străduiesc să le creez mai departe pentru studenții mei. Nu-mi iese întotdeauna, realitatea lor e diferită de a mea, așa că citesc, testez și iar citesc despre ce aș putea face mai bine. Principalele mele interese de cercetare sunt legate de abordările critice și constructiviste în predarea educației civice, dar și inegalități educaționale, experiențe de viață și narațiuni identitare ale elevilor și studenților în risc de excluziune, forme de rezistență și adaptare ale profesorilor la schimbările de politici educaționale.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.
Peste 155 de mii de elevi au susținut între 14 și 17 iunie probele Evaluării Naționale, a căror medie contează în proporție de 80% pentru admiterea la liceu. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat rezultatele elevilor, în cadrul unei conferințe de presă. Rezultatele au fost publicate pe edu.ro, iar fiecare candidat își va identifica nota după codul care i-a fost atribuit, datele fiind anonimizate începând din 2020. Media 10 au obținut-o 221 de candidați.
Cu informații adaptate vârstei, răspunsuri sincere și corecte științific și fără să recurgă la amenințări, părinții și cadrele didactice pot evita panica și anxietatea pe care discuțiile despre epidemia de coronavirus le pot cauza copiilor.
