
Raluca Nagy este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a contribuit cu eseuri la majoritatea revistelor culturale din România şi cu proze scurte la diverse antologii. A publicat romanele premiate „Un cal într-o mare de lebede” şi „Teo de la 16 la 18” (Editura Nemira, 2018 respectiv 2021). De un an locuiește din nou în Japonia unde este cadru didactic la Hokkaido University şi Hokkaido International School.

Cum înveți franceza la un institut străin, spre deosebire de școală? Prin conversație cu elevi de același nivel, exerciții de vocabular pentru viața cotidiană și lectură de benzi desenate.
Ceaușescu. Propagandă. Închisoare. Foamete. Dictatură. URSS. Lipsa libertății de exprimare. La asta s-au gândit copiii când Maria Axinte și colegii săi de la Memorialul Închisoarea Pitești i-au întrebat, în cadrul unor ateliere, despre comunism. Sunt toate răspunsuri corecte. Dar Maria Axinte, fondatoarea Memorialului, vrea ca cei mici să aibă o imagine și mai clară asupra acelei perioade. Împreună cu o echipă mică de istorici, educatori muzeali și voluntari, a creat Muzeul Comunismului pentru copii.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.