
Este studentă în anul II la Comunicare. Caută și se caută, iar în timpul liber scrie și trăiește poezie (și nu numai).

În șase puncte, profesorii de Școala 9 Monica Halaszi și Horia Corcheș au clasificat așteptările pe care le are societatea de la școală. De la cum să te comporți în public până la cele mai bune note la examene, majoritatea consideră că școală este responsabilă pentru tot ce eșuează ceilalți să facă. Dar ce ar trebui să fie școala de fapt?
Dacă vrei, poți. Dacă înveți, vei reuși. Cine e serios și muncește, îi va fi mai bine. Am auzit aceste marote de nenumărate ori. Cel mai recent, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, spunea despre copiii ce provin din familii sărace că dacă învață, pot cumula bursa socială cu cea de merit, iar asta să fie o motivație suficientă pentru părinți „să trimită copilul la școală, nu la muncă”. Am ales să vorbim astăzi despre măsurile de combatere a abandonului școlar, adesea prezentate ca un panaceu, dar care nu pot trece nici drept plasture. Și despre disprețul de a da, de la înălțimea privilegiatului, greutate voinței înaintea putinței.
Mai mulți elevi din Buzău au documentat întoarcerea la școală. Au vorbit cu colegii și cu profesorii, au analizat avantajele și dezavantajele școlii online și s-au scormonit în inimi ca să vadă ce simt când pășesc din nou în clasă. Au avut fluturi în stomac ca la prima întâlnire, le-a fost și teamă, dar s-au încărcat cu ghiozdane pline de speranță. Fiindcă lucrurile bune din școală, prieteniile și tot ce înseamnă liceul, cu notele, tezele și zarva sa le luminează credința că totul va fi bine. Anamaria Lupu, Claudia Damian, Andreea Cotună, Alexandra Elena Moldoveanu și Bianca Vasile au scris pentru Școala 9 impresiile primei zile din semestrul doi.