
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

„Un oraș educat e un oraș în care poți vedea toate fețele cubului, nu doar o singură parte - nu doar un cinema sau doar o sală de concerte. Ai nevoie de tot ansamblul cultural”, crede George Apetroaie, fost membru al trupei de teatru Gong din Roman, Neamț. Școala 9 a stat de vorbă, în cadrul Festivalului Ideo Ideis de la Alexandria, și cu Cătălina Bostan, coordonatoarea trupei și cea care o finanțează din propriul buzunar, pentru a înțelege ce înseamnă să susții o trupă de teatru într-un oraș mic din Moldova, unde nu există teatru.
În fiecare vineri din martie, Andreea Cristea, 18 ani, ne spune, pe capitole, o poveste mai mare despre ce înseamnă să fii licean. Aceasta e a patra și ultima parte.
Profesorii voștri v-au povestit vreodată cum au făcut ei o boacănă în școală? V-au spus despre dascălii lor și relația pe care au avut-o cu ei? Două profesoare, una din Reghin, Mureș, și cealaltă din Galați, au pus la cale proiectul „Smart&kind learning community” și au pus laolaltă cadre didactice și copii într-un alt cadru decât cel obișnuit. Au făcut împreună ateliere de dezbatere, de empatie și de organizare a unui eveniment. Toate cu scopul de a lega și mai mult comunitatea și de a forma „mici lideri”.