
Când nu mă găsești în mijlocul unei investigații, cel mai probabil sunt pe teren pentru un text narativ cu miză socială. Când eram mică, nu ratam niciun număr din DoR și visam să lucrez cu ei. Am crescut, revista s-a închis, așa că acum port puțin dor și DoR cu mine în tot ce scriu. Oamenii sunt sursa mea principală de energie, iar vacanțele – sursa de inspirație. Deci e foarte probabil să o planific pe următoarea chiar în timp ce citești asta.

Subiectul, predicatul, complementul îți cam dau bătăi de cap? Dar construcțiile incidente, concesive și condiționale? Și cum e cu conjuncțiile acelea coordonatoare și subordonatoare? Dacă încă încerci să le lămurești, acum este momentul să treci prin lecțiile de la școală. Profesoara de română Maria Melente este din nou aici cu planificarea recapitulării și cu o hartă mentală care să te ajute să legi ușor termenii gramaticali.
Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.
Absolvent de istorie și cercetător Vlad Pașca explică părți importante din istoria României, de la sclavia romilor, Holocaust, relația cu maghiarii, războaiele mondiale și Marea Unire. O face în filmulețe de câteva minute pe Youtube, o contrapondere fără trufie, dar încăpățânată la istoria oficială, pe care am învățat-o cu toții de decenii.
„Noi nu învățăm istoria oamenilor, nu învățăm despre oameni, ci învățăm despre stat”, crede Vlad Pașca.