
Veronica Lazăr predă la Facultatea de Filosofie a Universității din București. A făcut cercetare la Cluj, Paris, Berlin, Viena și Stanford. Coordonează o serie de colecții de carte la Editura Tact. A publicat un volum dedicat surselor moderne ale gândirii istorice și, împreună cu Andrei Gorzo, o carte despre cinemaul lui Radu Jude.

„— De ce te-ai făcut profesoară?
— Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”
Vă amintiți? Așa începea articolul nostru apărut în 2 februarie 2022, cu un schimb de replici din serialul danez Rita, în care poate fi identificată lesne triada profesor-elev-părinți. O triadă esențială pentru orice sistem de învățământ, fiindcă cele trei elemente se află într-o relație de parteneriat, iar dacă parteneriatul se bazează pe încredere, cu atât mai bine.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.
Pentru cei norocoși care nu au de dat Bacul în a doua sesiune, e încă vacanță, deci relaxare, timp petrecut cu prietenii pe malul mării, în Costinești sau Vama Veche. Nu departe de ei sunt trei adolescente britanice care decid să sărbătorească în Grecia finalizarea examenelor de liceu. Le așteaptă o vară a petrecerilor, alcoolului și experiențelor sexuale. Ce ar putea merge rău? (Dacă vei continua să citești, SPOILER ALERT!)