În spatele notelor de la Bacalaureat stau 12 ani de școală care înglobează zeci de miniștri ai Educației cu zeci de schimbări în sistem, diferite grade de complexitate ale subiectelor de la examen, contextele sociale și economice și, mai ales, bagajul de incertitudine constantă. Tabloul unei generații este influențat de un întreg context care determină reușitele sau eșecurile de la examenele finale. Am analizat toate aceste variabile împreună cu Briena Stoica, profesoară cu 20 de ani experiență în învățământ.
În fiecare zi sunt trimise peste 300 de miliarde de mail-uri. În fiecare minut, utilizatorii YouTube se uită la peste 4 milioane de clipuri. Avem mai multe informații decât în orice altă epocă, dar încă nu le folosim. Specialiștii spun că marea miză a dezvoltării este alfabetizarea matematică a populației, ca să poată înțelege și utiliza datele pe care le primește în cantitate tot mai mare. În plus, o gândire statistică la nivel de liceu ar putea ajuta și la creșterea ratei vaccinării.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
