Yoga, design vestimentar și reglare emoțională în orarul unui liceu tehnologic din Tulcea

Un liceu tehnologic din Tulcea, singurul din județ, se numără printre cele 51 de școli din țară care au intrat în programul „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot”. De altfel, doar 20% din totalul unităților de învățământ admise în proiect au profilul tehnologic sau economic. 

Ce înseamnă această pilotare? Că școlile primesc bani ca să implementeze un altfel de învățământ, să inoveze, să facă programe școlare diferite de cele naționale, adaptate comunității lor. 

Am fost să relatăm despre opționalele pe care le-au pregătit pentru elevi într-o perioadă tensionată în care se schimbase directorul și, din întâmplare, am ajuns și martori la gestionarea unui conflict între elevi. 

• Într-o clasă se coase, în alta se face yoga și mindfulness, alții învață despre bune maniere. Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din Tulcea are marțea și joia astfel de opționale în orar, apropiate de interesele elevilor și făcute după pasiunile profesorilor. Am participat la câteva dintre ele și am vorbit cu cadrele didactice despre ce efecte văd de pe urma proiectului care a adus școlii 200.000 de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență);
• În perioada vizitei noastre, liceul ajunsese cunoscut la nivel național din cauza schimbării directorului. Mihai Tiuliumeanu a fost singurul director din județ căruia nu i s-a mai prelungit mandatul după ce îi expirase și acesta a făcut și plângere la Senat. Noua directoare, Geanina Barbu, a refuzat să comenteze schimbarea;
• În timpul vizitei, am putut vedea și cum se acționează când apare un conflict între elevi pe care l-am prins când eram în școală și care ne-a scurtat vizita.

Foto: Instalația cu literele „I ❤️ Coandă” din curtea liceului.

*** 

„Doamna, dar ața asta e cam groasă”, spune un băiețel.  Apoi „doamna” descoase și îi dă altă ață. „Doamna, unde îmi e croșeta?”, apoi „doamna” îi găsește croșeta. „Doamna, dar am doar o picătură de ață”, spune o fetiță. Învățătoarea zâmbește și îi explică de ce se spune „puțină ață”, nu „o picătură”, apoi îi mai taie un fir. Așa trec vreo 50 de minute. În jurul mesei cu ustensile, copiii avansează în lucrările lor, sprijiniți de învățătoare. 

După ce am stat la ora de cusut de la clasele mici, am mers la yoga și mindfulness la gimnaziu și apoi la design vestimentar, la liceu. Cum au ajuns elevii să aibă așa ceva în orar? 

Orar nou din cauza programelor „rupte de realitate”

Liceul Tehnologic „Henri Coandă” este singura școală din județ selectată printre cele 51 de unități din țară înscrise în programul pilot prin PNRR, și a primit o finanțare de 200.000 de euro. 

Când a apărut apelul oficial, în 2023, Mihai Tiuliumeanu, directorul de la acel moment și, ulterior, coordonator al programului, a decis să aplice fără să apeleze la consultanți. A scris proiectul în vacanța de vară. 

Foto: Mihai Tiuliumeanu, fost director, profesor de istorie și coordonator al programului pilot.

„Eu am fost sceptică la început pentru că știu ce înseamnă un proiect pe școală, adică aveam nevoie de susținerea colegilor, să se implice cât mai multă lume și mi-era teamă că toată munca o vom face noi doi”, ne-a povestit Cristina Grigore, directoare-adjunctă. În mare parte, a mai spus ea, ideile incluse în proiect i-au aparținut directorului Tiuliumeanu.

Au fost motivați să intre în programul pilot de contextul local: elevii proveniți din medii vulnerabile își aleg drumul fără să știe ce li se potrivește, programele sunt „încărcate și rupte de realitate”, iar asta duce la o separare tot mai mare între ce se predă și viața de după școală.

Componentele principale incluse în program au fost: revizuirea a 20 de programe, introducerea opționalelor care au loc marțea și joia, testare aptitudinală, evaluare standardizată prin intermediul unei platforme de profil, orientare profesională și consiliere pentru elevi, workshop-uri elev-părinte și training-uri pentru profesori, inclusiv în afara țării. Revizuirea curriculară a însemnat ca și orele clasice să arate altfel: au ore la care se predă interdisciplinar iar istoria nu se predă cronologic, de exemplu.

Pentru această reașezare a predării, profesorii au mers la Varna și Balcic, Bulgaria, acolo unde, povestește fostul director, au creat „un spirit corporatist de echipă”. Au continuat formarea profesorilor în școală, prin șase sesiuni legate de consiliere și orientare, revizuiri de programe și curriculum. 

Până acum, Mihai Tiuliumeanu spune că efectele programului se văd mai ales la opționale, acolo unde implicarea elevilor e vizibil mai mare față de orele normale din orar. 

Programul pilot include opționale pentru toate nivelurile:

• „Călătorii prin știință”, „Micii detectivi” și „În jurul mesei. Stiluri de viață și cultura alimentației” pentru elevii din ciclul primar, 
• „Magia ascunsă a științei”, „Yoga și mindfulness”, „Inteligența emoțională și leadership” pentru gimnaziu,
• „Tehnici de comunicare eficientă și discurs public”, „Introducere în fotografie”, „Inteligență artificială” sau „De la zero la robot. Cum să îți construiești robotul preferat”, la liceu.

În plus, workshopurile de orientare au îmbunătățit dialogul dintre părinți și copii, mulți discutând pentru prima dată serios despre viitor.

Directoarea-adjunctă Cristina Grigore, responsabilă cu strângerea feedback-ului din școală pe programul de pilotare, spune că „profesorii percep schimbarea asta ca fiind moderată”, în vreme ce elevii „sunt foarte bucuroși că în sfârșit își aleg ei un opțional”. Și-ar dori ca opționalele și consilierea să continue. 

Proiectul a implicat, în total, peste 30 de profesori și aproximativ 400 de elevi. În august ar urma să se încheie pilotarea.

Ministerul Educației monitorizează impactul programelor pilot finanțate prin PNRR prin rapoarte periodice de implementare și evaluări finale. În rapoarte, este analizată participarea elevilor, progresul în învățare și modul în care activitățile testate pot fi extinse în sistemul educațional, feedback-ul fiind preluat de la elevi, profesori și părinți. 

Acul, ața și răbdarea: un opțional de cusut pentru cei mici

La ora 9 încep opționalele pentru elevii de nivel primar. La etajul al doilea, în sala 3, învățătoarea Elmira Rusnac ține un modul de cusut, parte din opționalul „Între generații - Meșteșuguri care unesc trecutul și prezentul”. 

În fața sălii de clasă, pe o masă joasă cu scăunele de jur împrejur, găsești nasturi, ghemuri cu ață de toate grosimile, într-un curcubeu de culori, bucăți albe de stofă, tăiate dreptunghiular, croșete și foarfece. Își așteaptă cuminți elevii, care vin când se sună de intrare și își ocupă rapid locurile. 

Sunt îmbrăcați cu uniforme albastre și au ecusoane cu inscripția liceului. Dacă nu, sunt îmbrăcați simplu, în negru. Sunt 14 scăunele și tot atâția copii.

„Când avem croșeta sau acul în mână, nu facem mișcări bruște”, îi atenționează învățătoarea încă de la începutul opționalului. Apoi îi numește pe rând și le împarte lucrările. Și pentru că e joi, lucrările nu sunt bastonașe, litere de mână sau de tipar, ci bucăți albe de stofă pe care au început să coasă de data trecută. 

„Lucrările pe genunchi și croșeta sau acul băgat în stofă”, le indică, apoi trec împreună prin toate regulile de lucru cu ustensilele folosite la opțional. 

La modulul de cusut, au învățat să facă patru tipuri de puncte: primul, cel mai simplu, este punctul înaintea acului sau însăilarea. Apoi urmează al doilea punct, punctul în urma acului sau tighelul, asemănător celui realizat la mașina de cusut. Al treilea este lănțișorul, folosit pentru decorarea iilor și a fețelor de masă, iar ultimul punct este cruciulița.

Un magazin cu „lucruri cusute”

Obișnuiți mai degrabă cu stimulii din social media care le fragmentează atenția decât cu lucrul manual, opționalul pune la încercare răbdarea elevilor, dar „îi și relaxează”, după cum ne-au spus chiar ei. 

Alisa, elevă în clasa a II-a, spune că i se pare interesant să coasă. Pentru George, cusutul este „relaxant”, iar Luca îl descrie ca fiind distractiv și util pe viitor. „De exemplu, dacă o să vreau să-mi fac un magazin, pot să vând lucruri cusute”, ne-a spus el.

Un opțional inspirat din copilăria în Republica Moldova

Elmira Rusnac a predat 9 ani în Republica Moldova, iar de 7 își continuă activitatea didactică la noi, în Tulcea. Din satul Dărcăuți, „de lângă oraș”, la vreo 190 de km de Chișinău, și-a luat și pasiunea pentru lucrul manual. 

„Îmi plăcea să cos hăinuțe pentru păpuși, iar mai târziu am învățat să croșetez și să tricotez. La un moment dat am organizat chiar și o mică expoziție cu lucruri tricotate”, povestește învățătoarea. 

A propus acest opțional pentru că „obiectele lucrate manual au o frumusețe aparte” și „tehnologia ne-a acaparat foarte mult viața”. S-au înscris, în total, 18 elevi, cu care a lucrat de la începutul anului școlar. Și ei și părinții au fost „foarte receptivi”: au fost interesați de opțional și au ajutat și ei cu materiale de lucru, ață, ace și orice le-a mai fost solicitat. 

Cât despre utilitatea practică a opționalului, învățătoarea explică că le dezvoltă motricitatea fină, că „lucrul cu acul și ața antrenează mușchii mici ai mâinii și coordonarea”. În același timp, îi învață lucruri utile pentru viața de zi cu zi, de exemplu, „să-și coasă un nasture sau să repare ceva simplu”. 

Yoga și mindfulness la gimnaziu

Două etaje mai jos, de la ora 10, începe opționalul de „Yoga și mindfulness” pentru elevii de gimnaziu. 

Când intru în sală, primesc două opțiuni: mă descalț și îmi iau o saltea sau îmi pun botoșei albaștri peste bocanci și doar asist la ora de yoga. Am blugi astăzi, deci o aleg pe cea de-a doua. 

Saltelele verzi, așezate pe două rânduri, se ocupă rapid oricum. 13 eleve de gimnaziu vin la acest opțional, săptămână de săptămână. 

Și pentru un boost de energie, pe muzică relaxantă și cu miros de bețișoare parfumate în nări, fetele încep ora cu o bucată de ciocolată adusă de Alexandra Tucă, expert extern și profesoară de yoga. 

Palma dreaptă pe piept și stânga pe abdomen. Începe clasa de yoga. Inspirăm, expirăm. Chiar dacă nu stau pe saltea, instinctiv îmi coordonez respirația cu ritmul lor. 

Pe nara dreaptă ne calmăm și pe stânga ne energizăm. Sau invers? Respir pe ambele, mai bine. 

„Spatele drept, pieptul în față, zâmbetul pe buze și ne bucurăm de experiență”, le spune profesoara de yoga. „Nu stăm precum ghioceii”, le atenționează. 

Antidot pentru nemulțumire și furie

Nu toată lumea e „zen” astăzi. O elevă râde zgomotos, iar colegele ei sunt deranjate, așa că îi sugerează profesoarei să o scoată din clasă. Alexandra, însă, vine rapid cu o soluție care pare că este deja un obicei la ora de yoga. 

„Nu intrăm în judecată și când intrăm în judecată, nemulțumire și furie, găsim calitățile persoanei”, le spune. Apoi din sală se aude „frumoasă”, „drăguță” și „prietenoasă”. 

Ora de yoga continuă: rotiri de pumni, rotiri de bazin, întinderi spre stânga și spre dreapta, ridicări pe vârfuri, poziții de echilibru. Alexandra le ghidează cu răbdare dintr-o postură în alta. 

După opțional, elevele îmi povestesc că, odată cu acest curs, și-au dorit și să mănânce mai sănătos. 

Larisa, elevă în clasa a VIII-a, a ales opționalul pentru că i s-a părut interesant și pe lângă asta, uneori, mai iese și la alergat. Maria, în schimb, face handbal de patru ani, și spune că yoga o ajută să fie mai flexibilă și să nu mai aibă dureri la antrenamente.

Alexandra Teodora Tucă spune că a acceptat să țină acest opțional din dorința de a contribui, măcar puțin, la o lume „mai bună și mai empatică”.

Cred cu tărie că adolescenții și copiii din ziua de astăzi au nevoie de susținere, de iubire, de blândețe și de îndrumare. Dacă nu suntem alături de ei, au șanse mari să se piardă, pentru că trăim într-o eră a tehnologiei în care uităm de noi și ne concentrăm mai mult pe lumea exterioară decât pe cea interioară.

Este instructor de yoga de aproximativ cinci ani și spune că își dorea de multă vreme să poată preda într-o școală. Proiectul pilot i s-a părut „îndrăzneț”, tocmai pentru că aduce, pe lângă disciplinele clasice, un spațiu în care copiii să descopere mișcarea, relația cu propriul corp și alte forme de exprimare.

„Se simt neînțeleși acasă, se simt neînțeleși în sistem” 

„E important ca un copil să știe că, dincolo de matematică sau informatică, poate descoperi dragostea față de mișcare, față de sine, față de ceea ce îi place cu adevărat.”

Observă că mulți copii au acumulat furie pe care nu știu cum să o exprime. „Se simt neînțeleși acasă, se simt neînțeleși în sistem.” 

A transformat furia lor cu exerciții: au țipat din toți plămânii, cu mâinile la urechi, au vorbit deschis despre cum se simt și au învățat să-și facă complimente atunci când „intră în judecată”. „În spatele unui comportament întotdeauna persoana respectivă are anumite calități. Ceea ce am înțeles de-a lungul anilor este că un om nu este rău, ci este doar nefericit și rănit. Și atunci dacă noi venim și rănim mai mult, doar îi amplificam rănile interioare”, le-a explicat ea elevelor de gimnaziu. 

Mai spune că mulți dintre ei sunt prea sedentari. „Au dureri de spate, nu sunt flexibili, ținând cont că un copil ar trebui să fie mai flexibil decât un adult.”

Calcule pentru un tricou: opțional de modă și design vestimentar pentru liceeni

De la ora 11, în sala alăturată celei de yoga, începe opționalul de „Modă și design vestimentar”, destinat elevilor de liceu.

În sală sunt 11 băieți și o singură fată. Georgiana Safca, expert extern, e îmbrăcată într-un sacou turcoaz. Le împarte planșele de lucru, apoi câte un centimetru de croitorie. Pe mese găsești și creioane și rigle.

De la hârtie la material

„Trasăm o linie de sus, la trei centimetri”, le spune, iar elevii încep să măsoare atent, fie cu rigla, fie cu centimetrul. Se ajută între ei, compară măsurătorile, își fixează foile cu mâna sau cu instrumentele de lucru, ca să nu le fugă desenul.

Lucrează la tiparul unui tricou. Deocamdată totul e pe hârtie, un șablon construit cu formule de calcul și proporții. Mai târziu va fi transpus pe material. 

După realizarea tiparului, fiecare își va putea personaliza piesa, transformând desenul tehnic într-un obiect vestimentar de adăugat la garderobă: un tricou. 

Apel la 112 

În timpul opționalului de design vestimentar, am aflat că poliția a venit în școală pentru că un copil ar fi sunat la 112 spunând că „a fost agresat de un adult”. 

A fost „o agresiune între minori”, ne-a spus, în schimb, echipajul de poliție. Pentru mai multe informații, am fost redirecționați către purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție din Tulcea. 

Chiar cu o zi în urmă, Adservio și Poliția Română anunțau printr-un comunicat de presă un parteneriat național, „Butonul Roșu”, destinat semnalării și raportării cazurilor de violență din mediul școlar. Pe apasabutonulrosu.ro, ca să raportezi o problemă dintr-o școală, trebuie să alegi dacă vrei sau nu ca sesizarea ta să rămână anonimă, apoi să descrii ce ai văzut sau ai pățit, să bifezi tipul faptei - care merge de la tipurile de violență, până la consum de droguri - și, în final, să dai detalii legate de ora, locul și data faptei. 

Directoarea Gianina Barbu ne-a cerut atunci să părăsim școala, fără să ne ofere alte detalii despre incident.  

Inspectoratul Școlar Județean Tulcea (ISJ) ne-a transmis ulterior că „nu a fost vorba despre un caz grav de violenţă, ci despre o agresiune minoră, constând în jigniri reciproce și îmbrânceli între elevi”. Părinții au fost informați, iar agenții de poliție le-au atras atenția asupra efectuării unui „apel nefondat la 112”.

Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea a descris întâmplarea ca o „neînțelegere minoră” între doi elevi aflați la „locul de joacă”. Poliția ne-a mai spus că nu a identificat „elemente de violență fizică sau fapte de natură penală”.

Directorul schimbat la început de an 

Gianina Barbu a fost numită directoare de către Inspectoratul Școlar Tulcea pe 16 ianuarie, după ce mandatul lui Mihai Tiuliumeanu a ajuns la final, fiind singurul director de unitate şcolară din judeţul Tulcea, din 23 cărora li s-au terminat mandatele, căruia nu i-a fost prelungită activitatea. 

Acesta a sesizat Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senatul României cu privire la procedura prin care Inspectoratul Școlar Județean Tulcea a decis să nu îi prelungească mandatul, adică faptul că decizia de neprelungire i-a fost comunicată „fără prezentarea vreunor criterii sau explicații  obiective”.

În sesizare, Tiuliumeanu menționează că propunerea de menținere în funcție fusese votată în unanimitate de Consiliul profesoral al liceului și transmisă ISJ Tulcea, iar el își exprimase în scris acordul pentru continuarea mandatului. De asemenea, a menționat și că a fost evaluat cu calificativul „Foarte bine” în perioada 2021–2025, „fără existența vreunei sancțiuni, avertizări sau evaluări negative”. 

Inspectoratul Școlar i-a transmis fostului director la jumătatea lunii februarie că decizia de a nu i se continua mandatul a fost bazată, printre altele, pe relația tensionată cu Inspectoratul, dar și pe „manifestări publice care au generat tensiuni instituționale”.