Arădenii care renovează grădinițe, școli și secții de spital

De la Apateu până la Roma sunt 1.500 de kilometri. Doar puțini norocoși din comuna arădeană ar putea ajunge să vadă cu propriii ochi Colosseumul. Elevii au însă o machetă masivă a legendarului monument în laboratorul de istorie. Pe partea cealaltă a clasei, se pot învârti pe lângă Coloana Infinitului și Poarta Sărutului. „Copiii nu văd istoria pe hărți, ci au trecutul românilor în fața ochilor. Elevii care au trecut în clasa a V-a regretă că s-au mutat în altă clădire. A fost și un cerc al mai multor profesori de istorie care s-a desfășurat în cabinetul școlii gimnaziale și ziceau că își doresc și ei așa ceva în școlile lor”, spune Claudiu Vlad, directorul școlii. 

De altfel, toată școala din localitatea cu 3.000 de locuitori arată ca una din orașele mari, total renovată și dotată. „Copiii au fost foarte încântați. Spuneau într-una wow. Li se părea că învață într-o altă lume. Veneau mult mai bucuroși la școală. Aveau tablete, display-uri, dar totul s-a întregit când s-a creat spațiul respectiv”, mai spune directorul. 

Dar cum a reușit o școală dintr-o comună la 70 de kilometri de orașul Arad să primească o față nouă? 

Așa am ajuns la Anamaria Popa, președinta Asociației Cetatea Voluntarilor din Arad, care în zece ani de activitate a renovat zeci de creșe și grădinițe și a înființat prima creșă sportivă, la Arad. Echipa ei a renovat și nouă secții de spital, de neonatologie, pediatrie, boli infecțioase și radiologie ca să fie toate mai prietenoase cu copiii, a mai făcut și cabinete medicale, cantine, săli de baschet. Și nu doar în județul ei, proiectele au ajuns și în București, Oradea, Timișoara, Cluj, Sibiu și Sighet. Sunt peste o sută de voluntari care i s-au alăturat de-a lungul perioadei.

Voluntară de la 14 ani

La școala din Apateu au făcut în 2022 un studio digital, au reabilitat o sală de clasă, de la retencuirea și zugrăvirea pereţilor și a tavanului, vopsirea brâurilor, înlocuirea caloriferelor, corpurilor de iluminat, crearea unui spaţiu de relaxare, redecorare cu mobilă și alte accesorii. Ca la carte.

„Am dotat sala de clasă cu echipament digital modern: smartboard, televizor LED cu diagonală de 170 cm, videoproiector”, adaugă președinta asociației pe care arădenii au nominalizat-o „Omul anului” în cadrul unei campanii realizate de TVR. 

Anamaria are 36 de ani și este unul dintre 6 frați crescuți de o mamă singură. A început să facă voluntariat pe la 14 ani. Când era elevă, s-a implicat în taberele de vară și a prins gustul acestei munci până în punctul în care și-a înființat asociația sa. Avea doar 23 de ani.  „Cetatea vine de la cetatea frumoasă pe care o are Aradul, Voluntarilor pentru că eu mă ocupam de voluntari și am legat cele două vise, dacă pot să spun așa.”

Dacă vrei să dai de ea, o s-o găsești ba împachetând „cutii cu suflet” care urmează să ajungă la niște copii din familii dezavantajate ori pe șantiere, prin școli sau secții de spitale cărora le dă o „nouă față”. Sau s-ar putea să o prinzi inaugurând o sală de sport. Am oprit-o din tumultul cotidian ca să vorbim despre toate proiectele ei într-o după-amiază de decembrie, în pauza în care își aștepta fiica de la piscină. 

Totul a pornit de la un protest al mamelor

Totul a început de la câteva vizite făcute într-o secție de spital unde avea grijă de copiii abandonați. La ducea lapte praf, suzete, lucruri esențiale. Ca să schimbe puțin aerul, a pictat și pereții secției. Mergeau tot în aceeași perioadă și la un centru de bătrâni cu diverse produse. Nu aveau resurse pentru mai mult. Cu timpul, i s-au tot alăturat alți „oameni ai Cetății”, cum îi numește. „Arădenii, de la cei mici la cei foarte mari, sponsorii - companiile din municipiu și din județ fără de care nu am fi realizat nimic”, spune Ana.

Pe parcurs a avut multe provocări, dar spune că fără ele nu ar fi răsturnat „munții din loc”. A avut zile și zile, dar soțul ei Marius, mâna sa dreaptă, îi dă motivația de a continua. El e și cel care după serviciu vine pe șantierele deschise de Anamaria. O parte din lucrări sunt desenate și gândite de el, fiind arhitect.

„În Arad, a fost un protest al mamelor prin care ele prezentau situația nasoală în care trăiește micul pacient în județul nostru. Am luat inițiativa și am zis că noi vom face secția asta. Ne gândeam atunci să zugrăvim și să schimbăm jaluzelele. Ni se părea, totuși, prea puțin, așa că am început să facem primii pași ca să facem o secție de spital. Am făcut un parteneriat cu spitalul, nu știam nici de câți bani avem nevoie și nici ce înseamnă chestia asta”, povestește Anamaria. Se întâmpla în 2017. 

Ilinca, fiica lor, s-a născut exact când a terminat al doilea etaj al secției de Boli Infecțioase de copii din Arad. A urmat și cel de-al treilea etaj.

„Am zis că e prea puțin să facem doar o secție, hai să mai facem una! Am adunat echipa, am înaintat către spital toată inițiativa noastră și așa s-a născut al doilea etaj. S-a născut al treilea, al patrulea, al cincilea și astăzi ne pregătim să inaugurăm cea de-a zecea secție de spital. Cea mai frumoasă parte a fost partea de neonatologie, pentru că am terminat-o foarte rapid, într-o vară.”

Ideile cetății sprijinite de comunitate

Treptat, a început să fie cunoscută și i s-a alăturat și primul partener, unul dintre mall-urile orașului, care i-a oferit un spațiu pentru sediu și a susținut-o cu lucruri de bază, afișe, bannere, roll-up-uri. Numărul voluntarilor a început să crească, totul prindea contur.

Echipa de bază este formată din cinci oameni și colaboratori arhitecți și designeri. 

În câteva luni, asociația ajungea în presa internațională cu cea mai mare inimă formată din oameni din Europa, realizată pe stadionul din oraș. Cu ce scop? Să dea un semnal de alarmă de Ziua Internațională a Bolilor Rare. 6.000 de oameni au format atunci o inimă mare pe stadionul arădean Gloria.

Primul makerspace din Arad, studio digital la sat, locuri de joacă și cantine renovate

Apoi, au început să vină fonduri către renovarea spitalelor de la bugetul de stat, așa că echipa Cetatea Voluntarilor și-a îndreptat resursele acolo unde exista încă nevoie - către școli. 

„Am început cu o grădiniță din județ. Am zis că plecăm de la ideea să facem ce știm noi mai bine: design diferit, mobilier special cu o arhitectură nouă, ceva care să-i facă pe copii să vină cu drag la grădiniță”, povestește Ana.

Cu o finanțare precară ce acoperă în cea mai mare parte salariile cadrelor didactice, nu mai rămân bani de investiții. Iar cei 6% din PIB, mai nou 15% din bugetul general consolidat, nu au fost de fapt niciodată alocați sistemului educațional. Așa că atunci când e nevoie de renovarea unei școli, administrațiile locale ar trebui să aloce acești bani sau să-i obțină din fonduri europene. Sau proiecte ca cele pe care le face asociației Anamariei. 

Până acum au renovat 32 de grădinițe. Se dusese vestea că Asociația Cetatea Voluntarilor face astfel de lucrări și oamenii le-au solicitat ajutorul.

„Ne-am dus pentru cadrele didactice, pentru cei care au rămas în România să facă bine. Și-au sacrificat trăirile ca să rămână în satul natal, să ajute copiii. Am apreciat foarte mult asta. Am făcut din grădinițele de stat, grădinițe europene. Și primarii ne-au ajutat”, spune Ana.

Pentru copii schimbarea este extraordinară atunci când învață în spații frumoase. Mediul fizic poate fi ca „un al doilea profesor”. „Diferențele în calitatea aerului, culoare și lumină pot spori progresul învățării elevilor din învățământul primar cu până la 16% într-un singur an”, arată studiul Clever Clasrooms. 

Iar dacă nu trebuie să stea nemișcați în bănci, e și mai bine. Raportul International Society for Technology in Education subliniază necesitatea creării unor spații de învățare „active” pentru a le permite elevilor să comunice și să colaboreze, așa cum se așteaptă să facă la locul de muncă. Cum sunt elevii din Apateu, care se pot plimba liber printre acele mini-monumente la ore. 

Asociația arădeană a făcut și prima creșă sportivă din România, în Arad, apoi școala gimnazială din Olari unde învaţă 160 de copii.  

„Școala a devenit plăcută, foarte apropiată de ei, de zilele pe care le trăiesc azi în era digitală. Scriau cu creta pe tablă până li se rupea. A fost ceva wow să facă matematică interactivă pe tabla inteligentă. A fost o evoluție de la 1988 la 2024.”

„Părinții ne aduceau gogoși calde”

Toți mai mulți oameni îi scriau asociației și cereau sprijin. „Realitatea din rural era crudă: toalete în fundul curții, lipsa materialelor didactice, lipsa tehnologiei. Școala a devenit un loc mai bun ca acasă.” 

„Primeam videouri de la învățători cu reacțiile copiilor. Își căutau banca, își căutau locul. Se minunau. M-am întâlnit și cu părinți pe stradă. Ne aduceau gogoși calde în semn de mulțumire. Veneau și cu zacuscă. Veneau și ne dădeau din puținul lor să ne arate dragostea.”

Anamaria și echipa ei sunt mândri de ce au realizat. „Este o bucată de Românie făcută de noi, cei de la Cetate.”
Modul lor de lucru îi implică întotdeauna pe oamenii din comunitate. Sunt proiecte care îi solicită și timp de 6 luni sau sunt grădinițe a căror lucrare durează două săptămâni sau chiar trei zile. Primăria este o verigă foarte importantă mereu, spune Anamaria. 

„Cred foarte mult în puterea exemplului. Și mai cred foarte mult în comunitățile mici, de multe ori defavorizate de România. Dar au fost și situații unde am fost refuzați.”

În decembrie 2024 a predat cea mai mare sală de baschet din oraș, după zece luni de muncă. „Este o sală istorie, râvnită de vreo 300 de copii, dar și foarte căutată. Suntem extrem de fericiți să auzim pantofii de sport pe parchetul nou și să știm că această sală va rămâne o moștenire valoroasă pentru orașul nostru. Fiecare pas făcut în această sală este o dovadă că, atunci când comunitatea se unește, pot fi realizate lucruri incredibile”, mai spune Anamaria Popa.