Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.
Adolescenții sunt invitați la film și joacă în perioada 11-13 aprilie de către One World Romania. Festivalul OWR a pregătit pentru ediția de anul acesta Zilele Liceenilor, unde peste 900 de adolscenți sunt așteptați să participe la 6 proiecții de film, 7 ateliere și jocuri non-formale de educație civică și media, o expoziție despre deep fake, un târg de voluntariat, dezbateri și întâlniri cu autori și cineaști. Ce trebuie să faci ca să participi gratuit la evenimente?
Elevii din sute de sate și comune nu merg la școală pentru că dascălii nu sunt vaccinați. La țară sunt și cele mai multe probleme cu conexiunea la internet și accesul la tablete, astfel că educația online este un bandaj mic pe o rană prea mare. Ministerul Educației spune că încă mai caută soluții, iar inspectorii județeni încearcă să convingă personalul didactic din rural să se imunizeze. „Orice unitate de învățământ care este în online produce o problemă de inechitate”, atrage atenția secretarul de stat Sorin Ion.
O educatoare din Fetești se filmează când lovește un copil în timpul activităților de la grădiniță și din greșeală trimite videoul pe grupul de Whatsapp al părinților. Se face o anchetă, educatoarea își cere pensionarea și iese din sistem. Într-un interviu pentru Școala 9, psihologul Ligia Moise explică mecanismele prin care un profesor ajunge să fie violent și subliniază faptul că nu doar victimele au nevoie de terapie, ci și agresorii. „Dacă noi nu ne ocupăm de agresori la modul corect, nu facem decât să cărăm apă cu ciurul și apoi să ne mirăm de câte victime avem”.