
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
„Examenul de Bacalaureat este inutil, având în vedere că multe facultăţi au examen de admitere, iar cunoştinţele de bază ale elevului au fost deja testate înainte de admiterea la liceu”, scria într-un comunicat Asociația Elevilor din Constanța în urmă cu două luni. Școala 9 a vrut să vadă cum îi ajută pe elevi Bacul la admiterea pentru facultăți din străinătate, unde studiază deja în jur de 40.000 de români, potrivit UNESCO. Am discutat cu Julia Boca, consilieră pentru admiterea la unele dintre cele mai prestigioase facultăți și cu Bianca Foghel, directoarea Educativa. O elevă care a aplicat la vreo 40 de universități din afară ne-a povestit cum resimte ea presiunea Bacului.
Noutatea absolută e că până spre clasa a XII-a, elevii își vor putea alege până la trei sferturi din materiile din orar. Adică li se dă o mai mare flexibilitate să meargă spre interesele lor. Iar curriculumul la decizia elevului din oferta școlii - CDEOȘ, format din opționale, este obligatoriu, spune Ministerul - adică trebuie să le dai elevilor din ce materii să aleagă și apoi nu poți să ai în orar Educație pentru sănătate și să faci, în loc, pregătire pentru Bac.