
Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

Sunt în jur de 40 de mii de tineri români la studii în străinătate. În același timp 14 mii de elevi și studenți basarabeni sunt în prezent în România. În fiecare an, sunt puse la dispoziția lor în jur de 5000 de locuri în universitățile de la noi și în jur de 1500 în licee. Școala 9 a vorbit la târgul de studii organizat în Chișinău, Bălți și Cahul cu tineri care vor să facă facultatea în România. Unii dintre ei spun că vor reveni acasă după absolvire, doar că un raport al Centrului Român de Politici Europene arată că doar 10% o fac.
În urmă cu 189 de ani, o mână de romi au evadat de la mănăstirile de pe lângă Curtea de Argeș. Sătenii i-au tăinuit. Au rămas în pădure și au crescut până au ajuns să fie 20% din populația cu drept de vot din comună. În 2023, au cerut școală gimnazială - copiii treceau șapte kilometri pădurea cu urși până în comună -, și au primit-o. În 2024, au cerut drum cu asfalt, grădiniță și apă potabilă.
După cinci ani de la demararea proiectului „România Educată”al președintelui Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială a publicat recent un raport final de viziune de 137 de pagini despre cum ar trebui să arate educația până în anul 2030. Școala 9 i-a luat interviu Ligiei Deca, consilierul pe educație al președintelui, despre măsurile din raport care au stârnit cele mai multe discuții în spațiul public: bacul unitar, examenele de admitere pe care liceele le-ar putea organiza pentru a-și selecta elevii și colegiile universitare.