
E născut în Brașov și fugit în Cluj, cu un ochi la Berlin. Desenează și scrie peste desene de aproape 15 ani, dar lui îi par mai mulți. E încadrat la ilustratori și profită de asta ca să apară prin reviste și librării Și-a propus să încărunțească repede. Are pisică de 10 ani și 8 kile. Este co-fondator al spaţiului de artă RAFT.

În ultimii ani am asistat la o reapariție în România a discursurilor și grupărilor politice anti-democratice, extremiste, cu nostalgii legionare sau național-comuniste (ceaușiste). Mai mult decât atât, reprezentanții acestor curente capătă o susținere tot mai mare în rândul electoratului.
Educatorii trebuie să îi încurajeze pe băieți – copii sau adolescenți – să își exprime vulnerabilitățile și să scape de prejudecăți. Violența nu face parte din identitatea masculină, subliniază cercetătorii, deși această idee a rămas înrădăcinată în viziunea multor tineri. Rezolvarea conflictelor prin violență sau dezvoltarea unei imagini de „dur” nu ar trebui să mai facă parte din educația băieților.
„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.