
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Luna decembrie îmbrăca haine speciale în grădinița noastră în fiecare an. În jur de o sută de copii ne aduceau în dar Crăciunul. Ne cântau și ne dansau din inimă pe scenă și-și etalau talentul în fața a cel puțin 200 de părinți și bunici care așteptau cu sufletul la gură momentele lor. Pandemia nu ne mai dă voie să facem serbări, excursii, să mergem la teatru și cu asta devine tot mai greu să-i înveți deprinderi de viață independentă, lucrul în echipă sau cum să-și stăpânească emoțiile. Am înlocuit spectacolele la scenă deschisă cu cântecele în fața unui ecran. Nu e nici pe departe la fel, dar avem speranță. O primim tot de la ei, de la cei mici.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
REZOLVAT. Cu 1 miliard de euro pus la bătaie din PNRR pentru dotarea laboratoare și cu diverse proiecte din sectorul ONG care au dotat școlile în ultimii ani, ne-am întrebat cât de mult contează asta în rezultatele elevilor. Ne-am uitat printre licitațiile publice să vedem ce achiziții au făcut școlile în ultimul an, dar am vorbit și cu specialiștii din proiectul Științescu, care de zece ani au lucrat cu profesori la firul ierbii pentru proiecte din domeniul STEM.