„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
Online, offline sau hibrid? Ministerul Educației a dat undă verde pentru toate cele trei variante, dar niciuna nu e câștigătoare detașată. Singurele lucruri certe rămân frica și incertitudinea.
În spatele notelor de la Bacalaureat stau 12 ani de școală care înglobează zeci de miniștri ai Educației cu zeci de schimbări în sistem, diferite grade de complexitate ale subiectelor de la examen, contextele sociale și economice și, mai ales, bagajul de incertitudine constantă. Tabloul unei generații este influențat de un întreg context care determină reușitele sau eșecurile de la examenele finale. Am analizat toate aceste variabile împreună cu Briena Stoica, profesoară cu 20 de ani experiență în învățământ.
O nouă cercetare condusă de Universitatea din Leicester, Marea Britanie, arată că nu câștigurile anterioare îi fac pe oameni să trișeze ca să-și mențină statutul de învingător. Aceasta a fost descoperirea unui studiu de acum șase ani pe care l-au refăcut și contrazis. Ce îi face pe oameni să trișeze la teste, să-și plagieze lucrările sau să fure este modul în care se raportează la inegalitățile din societate. Cum au cercetat aceste comportamente?