
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Doi învățători din Augustin, Brașov, au oprit un autobuz în drumul spre casare și l-au transformat în spațiu educațional. Ultimii 50 de kilometri pe care îi va mai face autobuzul care a slujit Brașovul trei decenii vor fi spre localitatea Augustin. Considerată zonă dezavantajată economic, localitatea din depresiunea Baraolt are mulți copii care au nevoie de un program de afterschool pentru cei care merg la școală sau de pregătire pentru cei care au abandonat-o. Natalia Ginghină și Adrian Secal sunt învățătorii care au creat Edubuzz, proiect pentru care și Simona Halep și-a donat ziua de naștere.
Expertul în educație Cristian Hatu a explicat pentru Școala 9 cum nerespectarea unor reguli sociale își poate avea rădăcina în modul în care se predă matematica și în învățatul mecanic. Când elevul uită formula, cheia de înțelegere, nu mai știe să rezolve probleme care ar trebui să fie logice. „Ca o consecință a faptului că nu își mai amintesc regulile matematice, își zic: regulile astea n-au nicio logică. Or mărind cercul, asta conduce la o raportare proastă la reguli”, crede Cristian Hatu. Prin proiectele dezvoltate în cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, expertul a format profesorii de fizică și chimie din țară să își schimbe modul de predare - cu creta în mână, de la tablă – și să adopte metoda investigației.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.