În fiecare dintre noi există un copil care așteaptă să audă și altă întrebare decât „Ce ai făcut azi la școală?”.
În timpul pandemiei de COVID-19, oamenii au fost încurajați să limiteze contactele sociale, iar cursurile online au oferit o alternativă sigură pentru educație și formare. Potrivit Eurostat, România este singura țară din UE unde a scăzut procentul persoanelor care au urmat un curs online, în 2021. În Irlanda și țările nordice, aproape jumătate din populație apelează la acest tip de pregătire.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
