
Sunt Alexandra, sunt profă de franceză și am intrat în învățământ acum 16 ani, convinsă că o să schimb lumea. Mi s-a spus că este imposibil, că mă voi face mare și îmi va trece. Iată, m-am făcut mare, dar nu mi-a trecut. Astăzi cred că sala de clasă este o lume. Știu că nu voi produce schimbare pentru toate cele 30 de bănci din lumea mea mică, dar sunt sigură că voi schimba câteva dintre ele. Bancă cu bancă, de la mine și de la colegii mei, lumile astea mici din sala de clasă pot schimba lumea asta mare în care trăim.

Profesorii au nevoie de sprijin constant, chiar dacă nu sunt la început de carieră. Cum poate arăta el? Prin forma unui programe de tutorat sau mentorat în care cineva îi este alături omului de la catedră ori de câte ori are o dilemă, dar și ca să-și îmbunătățească predarea și să crească rezultatele elevilor. Bianca Ceică, tutore coordonator pentru profesori în cadrul Teach for Romania, povestește despre munca sa.
Lavinia Braniște este scriitoare și traducătoare. Primul său roman, „Interior zero”, publicat în 2016, a fost tradus în trei limbi și adaptat pentru scenă în România și Germania. Lavinia este și cea care a creat personajele Rostogol, Anatol și Gregor, Toco și Colăcel, care se pot regăsi în cărțile dedicate copiilor pe care le-a scris. Am discutat cu Lavinia despre rostul poveștilor, despre copiii din ziua de azi și, bineînțeles, despre creativitate.
Schimbare, reformă, nou. Toate sunt privite de pe margine și apoi începe „lătratul” general. Profesorii de Școala 9 Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează categoriile comentatorilor, autointitulații experți în educație, apoi cei care cred că au expertiza necesară pentru a comenta doar pentru că au fost și ei elevi. Urmează incomozii, practicienii conștienți că este nevoie de schimbare și mai sunt și tăcuții, cei care nu înțeleg nimic din ce se întâmplă, obedienții.