România și alte zeci de state analizează cu seriozitate rezultatele testelor PISA care creează o ierarhie globală a celor mai bune sisteme de educație și își învârt politicile publice în jurul lor. Pe baza rezultatelor de la testele PISA, programul susținut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) face periodic o serie de recomandări de reformă statelor participante. Totuși, acestea nu se pot aplica peste tot la fel și unor state recomandările pot să dăuneze, potrivit unei specialiste internaționale în educație, fostă directoare a OCDE.
De opt ani, Finlanda iese pe primul loc în topul global al fericirii. Nu e o fericire de sărit în sus de fapt, e satisfacție cu privire la propria viață. Au cifre bune la educație, sănătate, calitatea vieții per total. Sunt triști totuși că n-au mai câștigat Eurovision demult. Da, stau bine și la umor. Când redevin serioși, îți zic și de celelalte îngrijorări care îi frământă cât să le studieze și să facă reforme pentru ele. Iată ce am aflat despre „infrastructura fericirii finlandeze”, în cele trei zile în care am vizitat Oulu, un oraș aproape de cercul polar, și Helsinki!
Sunt elevă în clasa a XII-a și mă pregătesc pentru Bac. În timp ce răsfoiam manualele și lista ce cuprinde operele de studiat – 18 la uman, 13 la real – am observat ceva care m-a deranjat profund: niciuna dintre aceste opere nu e scrisă de o femeie. M-am întrebat, de ce lipsesc vocile feminine din ceea ce ar trebui să fie o reflecție completă a literaturii române? M-am hotărât să nu mă mulțumesc doar cu întrebarea, ci să caut un răspuns. Așa a început cercetarea mea.