În toate țările lumii, cu fiecare zi, se ajustează măsurile anti-COVID din școli: în Marea Britanie se interzic vizierele și se impun măștile peste tot, în timp ce în Republica Moldova distanțarea socială scade de la 1,5 metri la un metru. Există și vești care trec de obsesia momentului, cum ar fi protestul curajos al elevilor din Thailanda împotriva măsurile foarte stricte din școli, protest numit „Bad student”.
Sistemele educaționale nu abordează gravitatea crizei climatice în programele școlare și profesorii nu sunt pregătiți să le abordeze la ore, avertizează UNESCO, principala agenție care se ocupă de educație în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Mesajul a fost transmis înainte de prima reuniune comună a miniștrilor mediului și educației în cadrul summit-ului pentru climă COP26, de la Glasgow.
În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.