Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.
REZOLVAT. Întâi și întâi, vreau să adresez metaforicul elefant din cameră: România este penultima țară din Uniunea Europeană când vine vorba de investiții în educație (și cea mai slab educată țară din UE). Profesorul merită salariu mai bun, elevii merită școli mai dotate. Poate într-o zi, începând cu o presiune pe liderii politici și încheind cu un plan bine gândit și acțiuni concrete, nu vom mai fi la coadă. Dar până atunci… articolul acesta își propune să vorbească despre ce este în controlul nostru.
Vă amintiți cum erau programele de formare profesională desfășurate în sistem „față în față”? Vă amintiți de exercițiile de dezgheț, de activitățile pe grupe, de jocurile de rol? De pauzele de cafea? De evaluarea zilei de curs? De metodele și instrumentele utilizate pentru a da feedback?
Unul dintre aceste instrumente este „biletul de ieșire”. Când finalizezi o zi dintr-un program de formare sau cursul însuși, trebuie să completezi o fișă de feedback care este un fel de formulă de bilanț și dă seama despre cum ai receptat sesiunile sau programul întreg.