În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.
De Ziua Internațională a Literației, 8 septembrie, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania, explică cât de complexă este această competență. Urmărind atent progresul a 275 de copii de clasa pregătitoare, expertele au putut vedea ce anume conduce la rezultate mai bune la copiii cu cele mai mari rămâneri în urmă: predare diferențiată, lucrul unu-la-unu după lecții, școli de vară și evaluare pentru intervenții cât mai bine țintite. Și nu e vorba doar de îmbunătățirea scrisului, cititului, înțelegerii, ci și despre creșterea stimei de sine, a încrederii și curajului celor mici.
80% dintre tinerii români nu au participat niciodată la acțiuni de voluntariat sau mobilizare civică și 56% sunt total dezinteresați de politică la nivel local, arată un studiu al Fundației Friedrich Ebert. În acest context Societatea Academică din România a lansat Acceleratorul de implicare civică. 24 de tineri din orașe mici și de la sat vor fi formați pentru a putea să devină vectori ai schimbării pe plan local. Școala 9 vă prezintă astăzi exemplul unui astfel de tânăr. Natanael Iriciuc are doar 16 ani dar deja a ridicat din fotoliile confortabile toți parlamentarii și primarii din Timiș, cerându-și dreptul legal la bursă.