Alina Mirt este facilitator comunitar la Fundația Terre des Hommes. Adică merge în comunități, află care le sunt nevoile și caută soluții: de la nevoile emoționale ale copiilor și metodele de predare ale profesorilor până la construcția unui teren de sport sau a unei toalete moderne într-un sat în care toate WC-urile sunt în spatele casei. Și toate astea printr-o metodă neconvențională. „Sunt plătită să mă joc”, glumește băcăuanca.
Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
