REZOLVAT. Acum mai bine de zece ani, profesoara de matematică Liliana Romaniuc punea bazele Asociației Române de Literație. Înaintea asociației înființase și două școli private: una după curriculumul românesc și o școală Cambridge. Traseul ei profesional a cuprins la un moment dat și Inspectoratul Școlar din Iași și Guvernul României. Invitată la podcastul REZOLVAT, am întrebat-o pe Liliana Romaniuc din care postură simte că a avut cel mai mare impact și ce soluții funcționează pentru creșterea nivelului de literație al elevilor.
Elevii de la învățământul tehnologic ar putea să stea cinci ani la liceu în loc de patru, după cum arată una dintre propunerile de modificare a planurilor-cadru. Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație, atrage atenția că o astfel de măsură este în dezinteresul familiilor din care provin acești adolescenți, cele mai multe trăind în risc de sărăcie. Experta mai spune că variantele de planuri-cadru supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației sunt „o adaptare tristă“ a ceea ce învățau elevii la liceu în urmă cu 20 de ani.
Cei în jur de 130 de mii de elevi care susțin astăzi prima probă a examenului de bacalaureat 2023 au avut la primul subiect de rezolvat mai multe cerințe pe baza unui text de George Călinescu - „Ion Creangă. Viața și opera”. La Subiectul al doilea cerințele s-au bazat pe o poezie de Alexandru Vlahuță, „A mele visuri”. Subiectul al III-lea le-a cerut elevilor de la Real să scrie un eseu în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. Elevii de la Uman în schimb au avut o caracterizare de personaj dintr-o operă la alegere tot din aceiași doi autori.