Studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.
Sunt la început de cale în jurnalism și abia aștept să dobândesc subtilitățile din acest domeniu. Îmi place să ascult oameni diferiți și îmi împlinesc doza de curiozitate din poveștile lor.
Încerc mereu să culeg informații din discuțiile cu oamenii pe care îi întâlnesc și să cunosc lumea din perspectiva lor. Cu alte cuvinte, îmi place să înțeleg cum funcționează tot felul de lucruri.
Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.
Smartphone-ul este un companion permanent pentru adolescenți, iar bâzâitul constant al notificărilor din aplicațiile de socializare și jocuri îi încurajează pe aceștia să-și verifice telefonul atât de des încât ajung să-l folosească până la 16 ore pe zi. Într-o zi obișnuită, jumătate dintre copii primesc 237 de notificări, un sfert dintre ele în timpul orelor de școală, arată o cercetare recentă. Unii primesc până la 5.000 de notificări în 24 de ore.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.