
artistă
creator și cercetător de artă vizuală, dar și mediator cultural și curator independent
„full-time” dedicată artei din 2005

În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Am publicat anul trecut peste 130 de articole despre școală și oamenii care gravitează în jurul ei. Iată cele care ne-au plăcut cel mai mult.