
artistă
creator și cercetător de artă vizuală, dar și mediator cultural și curator independent
„full-time” dedicată artei din 2005

O profesoară de istorie se uită înapoi la o carieră care i-a șlefuit calitatea de luptător.
Ca parte a reflexelor psihologice umane, amintirile neplăcute amprentează incomparabil mai puternic memoria decât cele care pot fi valorizate ca fiind pozitive. Amintirea primei note de 4, de pildă, întrece cu mult în cele mai multe cazuri felul în care şi-a păstrat prospeţimea în memorie prima notă de 10. Motivul pentru care se întâmplă aceasta este în raport cu mai mulţi factori, care ţin de familie, de mediu şi de aşteptări personale. Le discută pe rând psihologul Călin H. Bârleanu și psihoterapeutul Alina Ciupercovici.
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.