
artistă
creator și cercetător de artă vizuală, dar și mediator cultural și curator independent
„full-time” dedicată artei din 2005

Pentru că în România elevii nu învață nicăieri despre abuz, agresiune sexuală și consimțământ, un grup de adolescente a creat o tabără dedicată fetelor de liceu.
O mână de adolescenți de 17 ani și-au făcut o revistă. Și acum ce?
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.