
artistă
creator și cercetător de artă vizuală, dar și mediator cultural și curator independent
„full-time” dedicată artei din 2005

În Tecuci, un oraș cu mai puțin de 35 de mii de locuitori, învățătoarea Florentina Golea face o lecție cu elevii săi de clasa a IV-a despre cum pot fi eroi în vreme de pandemie, inclusiv prin vaccinare. A doua zi postează pe Facebook câteva fotografii de la activitate, care sunt preluate de pagina oficială a campaniei de vaccinare pe 5 octombrie, de Ziua Educației. Urmează apoi sute de comentarii jignitoare, inclusiv amenințări cu moartea, povestește cadrul didactic.
Bogdan Rațiu, profesor la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, are aproape în fiecare an elevi maghiari care iau zece la bacalaureat, la una dintre probele cele mai problematice pentru ei: limba și literatura română. Acum trei ani a avut primii elevi maghiari din Mureș la la olimpiada națională de română. Și-a creat o metodă proprie de lucru pentru elevii maghiari pe care reușește să-i aducă aproape de literatură prin metode neconvenționale: reclame, podcasturi, muzică actuală și filme.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.