
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

Misha Katsurin, un ucrainean în vârstă de 33 de ani, originar din Kiev, a creat un website cu sfaturi pentru cei ce nu reușesc să-și convingă părinții din Rusia de realitatea războiului, așa cum a pățit chiar el. Site-ul are două variante, în ucraineană și engleză. Se numește „Papapover”/„Dad, believe”. Sau „Tată, crede”, în română. „Așa cum noi suntem victimele agresiunii Rusiei, ei sunt victimele propagandei rusești”, e convins tânărul.
Profesor și lingvist, Corina Popa este fondatoarea primei Școli de Gramatică din țară. Cursurile create pentru elevii de gimnaziu și liceu au o programă proprie, utilizează metode noi și interactive și sunt susținute de profesioniști. A deprins idei de bune practici în Spania, unde a avut o bursă pentru doctorat și apoi posibilitatea să fie asistent universitar. „Dacă, în învățământul românesc, olimpicul este elevul de succes, în sistemul spaniol, competițiile nu reprezintă o prioritate. Media este factorul decizional pentru nivelul educației. Elevul apreciat este cel care se exprimă liber, gândește critic și este creativ”, explică Corina.
România și alte zeci de state analizează cu seriozitate rezultatele testelor PISA care creează o ierarhie globală a celor mai bune sisteme de educație și își învârt politicile publice în jurul lor. Pe baza rezultatelor de la testele PISA, programul susținut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) face periodic o serie de recomandări de reformă statelor participante. Totuși, acestea nu se pot aplica peste tot la fel și unor state recomandările pot să dăuneze, potrivit unei specialiste internaționale în educație, fostă directoare a OCDE.