
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

300 de copii din Bacău au fost întrebați ce înseamnă Uniunea Europeană pentru ei. În schimb, au luat ei la întrebări autoritățile despre lucrurile care nu merg cum trebuie în România: de la emigrarea părinților la lipsurile din școli.
Analizele pe care se bazează președintele Klaus Iohannis pentru închiderea școlilor, solicitate de Școala9, expun o realitate mai complexă decât ceea ce a declarat șeful statului săptămâna trecută. Concret, studiile internaționale prezintă mai multe argumente pro deschiderii școlilor, decât împotrivă. Dar raportându-ne la contextul local - pentru a evita suprasolicitarea sistemului de sănătate - Răzvan Cherecheș, directorul departamentului de sănătate publică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, spune că în România ar fi bine ca unitățile de învățământ să fie deschise doar pentru preșcolari și elevii din ciclul primar.
Șase elevi din Ucraina se pregătesc pentru o carieră în balet la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București. Au între 12 și 19 ani și au ajuns în România singuri sau cu mamele la scurtă vreme după ce Rusia a declanșat războiul. Acum, învață limba română cu ajutorul colegilor și profesorilor și descoperă hora românească la orele de dans tradițional. Iar ca să înțeleagă mișcările de balet nici nu e nevoie de cuvinte; gesturile sunt suficiente. Cel mai mult apreciază la profesorii români faptul că-i lasă să ia pauză în weekend.