
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

Incendiul de la Spitalul Județean Piatra Neamț, în urma căruia 12 persoane au murit și cinci sunt grav rănite, ridică semne de întrebare cu privire la securitatea la incendiu și din școli. La sfârșitul lunii octombrie, cu o săptămână înainte ca toată țara să treacă la învățământul online, acoperișul unei școli din comuna Sâncel, județul Alba, a luat foc în timp ce elevii erau la ore. Școala 9 a cerut Inspectoratului General pentru Situații de Urgență situația autorizațiilor la incendiu în școli și a aflat că în ultimii doi ani au descoperit peste 33 de mii de „deficiențe“.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Încă din noiembrie 2020, sunt profesor în Danemarca, la Herlufsholm Skole, școala clasată pe locul 1 în Danemarca în ceea ce privește starea de bine a elevilor. Am avut, de asemenea, ocazia să vizitez peste 20 de școli din Danemarca, Germania și Marea Britanie – fiecare cu propriile particularități, dar toate având un scop comun: o educație de calitate, centrată pe bunăstarea elevilor.