
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

Articol susținut de Asociația SNK. În perioada 9-31 decembrie, la Seneca Anticafe are loc expoziția interactivă „Gardienii Planetei”, un eveniment care explorează relația dintre oameni și cel mai de preț cămin al lor – planeta Pământ. Expoziția vrea să inspire vizitatorii să reflecteze asupra modului în care grija și acțiunile lor influențează sănătatea planetei și vine la capătul proiectului cu același nume care a pregătit cadre didactice să abordeze cu elevii problemele de mediu în activitățile de zi cu zi. De asemenea, au fost amenajate cinci biblioteci de mediu în școli și 200 de copii au participat la ateliere în care au utilizat știința și arta pentru a crea un dialog cu publicul larg.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.