
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Adrian Săvoiu este profesor de română din anul 1978. Viața și cariera lui se împart într-un dihotomic „înainte și după 1989”. A trăit Revoluția pe viu și experiența l-a marcat profund, astfel că și-a dedicat următorii 31 de ani din viață povestindu-le elevilor ce a însemnat regimul în care nu exista libertatea cuvântului. În acest an a lansat și cartea „Dincoace de Cortina de Fier. Amintiri”.
Căldură mare. Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Sub arșița soarelui, candidații pentru un post în sistemul de învățământ susțin concursul de titularizare și așteaptă cu mari emoții rezultatele. Pentru unii e a șasea vară pe care o sacrifică într-un fel pe altarul educației, pentru alții este prima, dar ceea ce îi unește pe toți este dorința de a obține un post (pe perioadă nedeterminată, dacă ar fi posibil) la o școală în apropierea localității de domiciliu.