
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

Dacă ești tânăr și te-ai născut la sat, serviciile de sănătate mintală te costă bani, rușine și drumuri de zeci de kilometri până la cel mai apropiat psiholog. Mai puțin de 30% din consilieri școlari din România sunt la sat, iar pentru mai bine de jumătate dintre tinerii din mediul rural, acesta este singura formă de sprijin psihologic.
Ai terminat facultatea, ai susținut toate examenele necesare și, în sfârșit, ești profesor. Ai visat ani de zile la acest moment – să predai, să inspiri minți tinere și să faci o schimbare în lume. Însă, realitatea te lovește, iar ceea ce părea o misiune nobilă se transformă rapid într-un maraton extenuant pe un teren plin de obstacole. Școala9 a discutat cu trei tinere cadre didactice și ele ne-au creionat o poză a vieții de debutant.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.