Are 18 ani, e absolventă a Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza, membru în trupa de teatru Brainstorming şi iso400, ultimul laborator de fotografie analog pentru liceeni din ţară.
La un liceu de arte din Milano, Italia, elevii au la dispoziție două băi neutre. „Unicornul” a luat locul simbolurilor care direcționează în mod normal liceeni către toaleta pentru „fete” și cea pentru „băieți”. Pentru tinerii care nu se identifică cu un gen sau altul, inițiativa a fost bine primită. „Era și timpul, răspunde nevoilor noastre”, spun ei. Pe de altă parte, există și protestatari. „Nu e igienic”, argumentează ceilalți.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.
„Un oraș educat e un oraș în care poți vedea toate fețele cubului, nu doar o singură parte - nu doar un cinema sau doar o sală de concerte. Ai nevoie de tot ansamblul cultural”, crede George Apetroaie, fost membru al trupei de teatru Gong din Roman, Neamț. Școala 9 a stat de vorbă, în cadrul Festivalului Ideo Ideis de la Alexandria, și cu Cătălina Bostan, coordonatoarea trupei și cea care o finanțează din propriul buzunar, pentru a înțelege ce înseamnă să susții o trupă de teatru într-un oraș mic din Moldova, unde nu există teatru.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.