
Are 18 ani, e absolventă a Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza, membru în trupa de teatru Brainstorming şi iso400, ultimul laborator de fotografie analog pentru liceeni din ţară.

Actualul ministru al Educației Ligia Deca nu este om de partid. Aceasta a ocupat diverse funcții de reprezentare în mișcarea studențească, fiind președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România și al boardului European Students’ Organization. A colaborat, de asemenea, cu Societatea Academică din România, gestionând începând cu 2008 proiectul Coaliția Universităților Curate care milita pentru transparentizarea și democratizarea universităților. 2024 este an electoral în universități, de aici și miza uriașă a prevederilor din noua lege cu privire la mandatul de rector. Va gira în continuare Ligia Deca puterile sporite pentru rectori cimentate prin formatul „legii Cîmpeanu”?
După un an și jumătate de pandemie, țările lumii caută soluții pentru a face școlile mai sigure împotriva amenințării Covid. Cele mai multe state europene vor să-i aducă pe toți copiii la școală în noul an, cum este Italia care pregătește un program pentru transport în comun adaptat orarului școlii. În Marea Britanie, profesorii vor clase mai bine ventilate. Iar în India, copiii care au devenit orfani în pandemie vor primi o sumă lunară până împlinesc 25 de ani și educație gratuită. Mai puțin norocoase, țări precum Mozambic, care se zbat de ani de zile în sărăcie, nu știu cum aducă mai mulți copii la școlile puține și adesea greu accesibile.
Am avut mai multe ore de religie în școală decât ore de psihologie sau de filosofie ori de logică. În liceu, mi s-a spus că am o gândire eretică. Am fost, multă vreme, un copil religios, dacă nu chiar habotnic. Religia învățată în școală a avut asupra mea un efect puternic: citind despre viețile unor sfinți, precum Sfânta Filofteia, scopul meu a devenit limpede: aveam să devin sfântă.