Conflictul dintre Colegiul Național „Gheorghe Șincai” și Primăria Sectorului 4 ajunge până la Cotroceni. Părinții acuză că este vorba de „amenajare”, nicidecum de „consolidare”

Conflictul dintre Colegiul Național „Gheorghe Șincai” și Primăria Sectorului 4 ajunge până la Cotroceni. Părinții acuză că este vorba de „amenajare”, nicidecum de „consolidare”

Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță vrea să-i mute pe cei peste 1000 de elevi împreună cu cei 82 de angajați din clădirea Colegiului „Gheorghe Șincai” ca să „reabiliteze și să consolideze“ clădirea. Pe hârtie, „consolidarea” este de fapt „lucrări de amenajare”, despre care profesorii și elevii spun că pot fi făcute și fără ca ei să fie relocați. Arhitectul Șerban Sturza, cu o experiență vastă în ceea ce privește patrimoniul construit, spune că relocarea unei școli nu este niciodată o idee bună: „Un șantier care se semnează pentru un an sau doi va dura de două ori mai mult“.

22.01.2021

Florinela Iosip, Cristina Radu

Conflictul a escaladat și Primăria Sectorului 4 a dat colegiul în judecată. Ca răspuns, un grup de profesori a trimis o scrisoare către președintele Klaus Iohannis, în care spune că se află „sub asediul Primăriei Sectorului 4, prin iminenta demarare a unor aşa-zise lucrări de «modernizare şi reabilitare», invocând pericole ce par închipuite“. Și părinții susțin acest demers.

„Lucrări simple de amenajare pot fi realizate fără evacuarea elevilor şi a profesorilor din casa lor şi fără dislocarea iresponsabilă a întregului patrimoniu mobil“, mai explică profesorii. 

Pe 7 iulie, Primăria Sectorului 4 a comunicat Colegiului „Gheorghe Șincai“ că vrea  să facă lucrări de „consolidare, reabilitare și modernizare“, pentru ca instituția să poată obține autorizația ISU. Două hotărâri  de consiliu local, din martie și septembrie, vorbesc doar despre reabilitare termică și „executare lucrări amenajări interioare și exterioare”.

Iar școlile construite înainte de 1998 nu au nevoie de autorizație de securitate la incendiu. Este și cazul Colegiului „Șincai”, monument care a fost finalizat în 1928.

În București, doar 148 de școli au autorizație de securitate la incendiu, din totalul de 1.098 care au nevoie, conform IGSU.

Un alt motiv invocat de primărie este că școala se încadrează în clasa a doua de risc seismic. 

Pentru a realiza lucrările, colegiul trebuie să se mute pentru o perioadă de 15 luni. Cel puțin așa a comunicat primăria colegiului în vară.


Lucrările, în valoare de 17 milioane de lei, ar urma să fie făcute de compania de construcții Erbașu, una dintre cele mai mari firme în domeniu din România. Condusă de Cristian Erbașu, compania este abonată la bani publici. A primit, conform Sistemului de Achiziții Publice, contracte de peste 250 de milioane de euro pentru izolarea și renovarea blocurilor din trei sectoare ale Capitalei.

În 2019, VICE scria despre condițiile în care Erbașu ținea lucrătorii vietnamezi în containere mici și murdare, punându-i să muncească zece ore pe zi, deși legea interzice asta. După publicarea materialului, firma i-a concediat pe muncitori.

Arhitectul Șerban Sturdza: „A muta o școală este o catastrofă“

Șerban Sturdza, președintele Filialei din București a Ordinului Arhitecților, nu recomandă relocarea colegiului. „Eu recomand să nu se facă această mutare. Pierderile materiale și educaționale vor fi enorme. Este foarte complicat să muți tot patrimoniul unui astfel de instituții de învățământ“, explică arhitectul.

„Eu am condus lucrări pentru modernizarea unor clădiri istorice, iar oamenii și-au continuat activitatea în aceeași clădire. Sigur că va exista un disconfort pentru elevi și pentru angajați, dar pierderile vor fi mai mici decât o mutare. A muta o școală este o catastrofă. Un șantier care se semnează pentru un an sau doi va dura de două ori mai mult“, adaugă Șerban Sturdza.

Întrebat în ce măsură elevii și profesorii din Colegiul Șincai vor fi în siguranță dacă se vor întoarce în sălile de clasă, arhitectul a răspuns: „Eu nu pot spune dacă elevii sunt în siguranță într-o unitate de învățământ. Asta numai un raport de expertiză o poate face, dar realizat de profesioniști.“

De ce nu este de acord Colegiul „Șincai” cu mutarea

În 4 septembrie, consiliul de administrație al Colegiului a transmis primăriei că „nu este momentul potrivit” pentru relocare, din cauza pandemiei. Consiliul reclamă că Primăria Sectorului 4 nu a oferit detalii despre cum ar trebui să se desfășoare mutarea și că a refuzat să-i dea hotărârea consiliului local prin care a fost aprobată relocarea, proiectul de lucrări, detaliile despre finanțare și termenele stabilite. 

Problema relocării nu este legată doar de cei peste 1000 de elevi și 82 de angajați, dintre care 62 sunt cadre didactice, ci și de patrimoniul liceului: cărți rare și mobilier.

Angajații Colegiului se întreabă cum vor fi transferate și conservate cele 500 de tone de documente, majoritatea cu valoare de patrimoniu, și cele 30.000 de volume dintre care în jur de 2.000 sunt cărți rare de peste 100 de ani. 

Dacă instituția de învățământ nu respectă condițiile de conservare a documentelor, riscă să răspundă penal. Așa susține avocatul care reprezintă colegiul în instanță că i s-a transmis de către Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale.

Ne-a fost sugerată soluția de a preda o parte din aceste bunuri către alte școli, eventual prin transfer, urmând ca restul bunurilor netransferate să fie casate. - Nela Petrișor, avocatul Colegiului „Gheorghe Șincai”

Profesoară: Niciuna dintre propunerile primăriei de relocare nu este posibilă

Primăria a venit cu trei propuneri de clădiri pentru relocarea Colegiului Șincai, dar niciuna dintre acestea n-au fost potrivite pentru unitatea de învățământ, crede Silvia Mușătoiu, unul dintre profesorii care au semnat scrisoarea trimisă către președinte.

Prima oară, spune profesoara, primăria a propus să-i mute în clădirea fostului liceu „Petru Rareș”, care se află în zona Timpuri Noi. „Numai că asta nu e posibil, pentru că între timp i-au mutat pe elevii de la Liceul «Eminescu» acolo“, explică Mușătoiu.

O altă propunere a fost Colegiul „Miron Nicolescu”, la marginea Capitalei, variantă respinsă din start de părinți care și-au adus copiii la „Șincai” și pentru locație. Liceul „Traian Vuia” era o altă variantă, dar elevii acestuia nu mai pot învăța în clădire din cauza nivelului ridicat de degradare. De aceea au fost mutați în containere modulare.

Invocând toate aceste argumente, Consiliul Administrativ al Colegiului „Șincai” a transmis în repetate rânduri că nu este de acord cu decizia de relocare. Cum a reacționat Primăria Sectorului 4? Pe 9 octombrie a dat colegiul în judecată.

Nu înțeleg cum o instituție ca primăria Sectorului 4, care are putere asupra noastră din punct de vedere financiar - pentru că banii care ajung la noi de la Ministerul Finanțelor trec prin primărie - să ne dea pe noi în judecată. - Silvia Mușătoiu, profesoară la Colegiul Gheorghe Șincai

Primăria de sector nici nu a luat încă vreo decizie clară cu privire la relocare, au declarat surse din instituție pentru Școala 9. Vrea să aștepte finalizarea procesului în instanță pentru a discuta cu conducerea liceului și a cădea la înțelegere.

Consolidarea este de fapt amenajare interioară

Printr-un comunicat de presă din august anul trecut, primăria anunța că a construit o școală în numai trei luni, în plină pandemie. Este vorba de fapt despre clădirea modulară din curtea Liceului „Traian Vuia”. La sfârșitul comunicatului, instituția condusă de Daniel Băluță vorbea și despre cum va intra Colegiul „Gh. Șincai” într-un proces de consolidare și modernizare, din septembrie.

Decizia de a începe lucrări la „Șincai” fusese luată însă mai demult. În 2019, primăria a comandat un studiu de fezabilitate și o expertiză, iar în martie 2020, Consiliul Local Sector 4 a aprobat o hotărâre pentru modernizarea, reabilitarea și obținerea autorizației de funcționare a colegiului. Câteva luni mai târziu, o nouă hotărâre a consiliului local aducea mici modificări legate de prețuri, însă făcea referire tot la lucrări de modernizare și reabilitare și „amenajări interioare și exterioare”, în niciun caz la consolidare, care implică intervenții mai ample.

De altfel, Primăria Capitalei și Ministerul Culturii au dat avize tot pentru reabilitare termică și mici renovări și reparații ale fațadelor și tâmplăriei, conform documentelor puse la dispoziție de Primăria Sectorului 4, la solicitarea Școala 9.

Iar pentru realizarea unor lucrări de consolidare este necesară obținerea unui nou aviz de la Ministerul Culturii, atrage atenția avocata Colegiului „Șincai”.

Așadar, pe hârtie, lucrările pe care vrea primăria să le facă sunt de reabilitare și modernizare. Profesorii spun, astfel, că relocarea este inoportună, iar intervențiile pot fi făcute și cu elevii la cursuri, aceștia putând fi mutați dintr-un corp în altul pe măsură ce avansează lucrările.

Un război mai vechi

Conflictul dintre „Șincai” și primărie a început de fapt când consiliul de administrație s-a împotrivit prima dată mutării, în vară. Apoi, în octombrie, imediat după începerea anului școlar, Băluță i-a acuzat pe directori, printr-un comunicat de presă, că au ascuns existența unui bolnav de COVID-19. Pentru asta, le-a făcut plângere penală. Tot atunci, primarul a cerut Inspectoratului Școlar și DSP-ului să intervină pentru evacuarea colegiului. Motivul invocat: începerea lucrărilor de consolidare.

„Clădirea, monument istoric, a fost expertizată și încadrată în clasa de risc seismic 2, ceea ce înseamnă că fiecare zi în plus petrecută de elevi și de personalul didactic și nedidactic în interiorul acesteia reprezintă un risc la adresa securității și integrității fizice a persoanelor”, a transmis atunci primăria de sector.

Colegiul „Șincai” nu figurează însă pe lista clădirilor cu risc seismic, actualizată în 13 ianuarie.

Sursa foto: Facebook Daniel Băluță

Primăria vrea consolidare în baza unei expertize fără valoare

În expertiza tehnică cerută de primăria de sector se arată că liceul are zidăria degradată pe alocuri, fisuri în soclu, iar acoperișul este și el afectat. Experții oferă și câteva propuneri pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu. Din expertiză reiese și că „Șincai” ar trebui încadrat în clasa a doua de risc seismic.

Doar că primăria de sector nu are nicio atribuție în încadrarea imobilelor în categorii de risc. Conform legii, doar primăria generală poate să facă asta.

Mai mult, expertiza nu are avizul Inspectoratului de Stat în Construcții, instituția care supraveghează calitatea în construcții, așa cum cere legea. Iar inginerul Dumitru Dan Popescu, care a realizat expertiza, nu este atestat și pentru evaluarea monumentelor istorice.

Directoarea adusă special pentru relocare 

Colegiul „Șincai” are o nouă directoare din 4 ianuarie, pe Marineta Popa. Aceasta, potrivit unor surse din unitatea de învățământ, se proclamă „specialistă în relocări“.

„Noul director nu ne sprijină cu procesul în instanță. Spune că problema nu este din vremea ei, dar o școală se conduce cu tot trecutul său“, spun surse din colegiu.

Marineta Popa a susținut concursul de directori din 2016, dar nu l-a promovat. Un an mai târziu, a venit PSD la putere și a fost numită de către Liviu Pop, ministrul Educației la acea vreme, director la Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar. După ce Valentin Popa și-a dat demisia de la conducerea ministerului, în septembrie 2018, a fost numită directoare la Colegiul Viilor. De aici a venit în 2021 ca directoare la Colegiul „Șincai” în locul Contesinei Rusu.

Contesina Rusu și-a dat demisia iarna trecută, după ce departamentul juridic al Inspectoratul Școlar din București a refuzat să reprezinte colegiul în procesul cu primăria.

„Au fost prea multe presiuni asupra doamnei Rusu. În toată încurcătura cu relocarea, fosta directoare nu a avut niciun sprijin din partea inspectoratului, deși legal poate să reprezinte colegiul într-un proces“, au declarat aceleași surse.

Părinte: „Plecăm alungați de biciul jupânului“

George Mocanu, unul dintre părinții care s-au ocupat de strângerea documentelor și a semnăturilor pentru petiție, spune că cel mai mult îl deranjează lipsa de comunicare și de transparență din partea Primăriei Sectorului 4. Părinții spun că sunt primii îngrijorați de pericolele la care ar putea fi supuși copiii lor, dacă într-adevăr ar învăța într-o clădire cu probleme de structură. De aceea au și cerut lămuriri la Primărie. 

„Au fost de genul «stați liniștiți, o să fie bine», dar nu ne-au răspuns la întrebările esențiale: când și unde? Nu au vrut să ne dea expertiza și mi se pare o disonanță că «Șincai» nu apare pe lista clădirilor cu risc seismic“, spune George Mocanu.

Părintele descrie Colegiul Național „Gheorghe Șincai“ ca fiind „foarte bun“, însă și locația contează mult. „Dacă vor fi relocați foarte departe, îi vom muta pe copii. Nu vrea nimeni să plece de bună voie, plecăm alungați de biciul jupânului de pe moșie.“

Cristi Dimitriu, un alt părinte, spune: „Nu avem o problemă cu reabilitarea, dar să ne spună unde și când și cât vor fi mutați elevi. Or, noi nu știm nimic.“

La rândul său, profesoara Silvia Mușătoiu, care este și dirigintă la o clasă de a X-a spune că jumătate dintre elevi iau în calcul să se mute, dacă vor fi mutați la marginea orașului.

„Dacă o să ne mutăm, școala se va distruge. Jumătate dintre elevii mei vor să plece, dacă ne mutăm. Unii dintre ei sunt foarte buni. Ar fi putut să intre la orice liceu, dar s-au înscris la Șincai pentru că este aproape de casele lor“, explică profesoara.

Foto Cover: Facebook Colegiul Național „Gheorghe Șincai“

Școala9

Redacția

Redacția Școala9

CUVINTE-CHEIE