
Născută în București, mutată de câțiva ani în Iași. De 15 ani fotografiază în stil documentar evenimentele importante din viața oamenilor. Mereu în căutare de povești autentice. Pasionată de documentare, graphic design, ilustrație și psihologie.

Cât de acceptabil este să-i aplici o corecție copilului lovindu-l cu palma? Este o controversă care încă naște dispute aprinse între adulții care încă mai cred că „bătaia e ruptă din Rai”. Oamenii de știință spun că după o palmă pot rămâne traume psihologice. În România, violența împotriva copiilor are rădăcini adânci în societate: într-un studiu de anul trecut aproape jumătate dintre copii spun că sunt bătuți sau loviți în familie, în timp ce doar 28% dintre părinți recunosc asta.
Elevii din județul Bacău au susținut săptămâna trecută simularea probelor la Limba Română și la Matematică pentru Evaluarea Națională. La prima probă, cea de la Limba Română, elevii au avut de argumentat dacă credința îi poate ajuta sau nu să treacă peste probleme. Întrebarea a creat dezbateri pe rețelele sociale. Maria Melente, profesoară de Limba Română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, explică pentru Școala 9 de ce consideră că religia este o temă „deplasată” pentru un examen național, dar poate fi totuși folosită în exercițiile la clasă, și punctează erorile din formularea întrebării.
Chris Connaughton nu spune povești. El le construiește ca pe-un spectacol de teatru din gesturi și mimică, din expresii vesele, triste, încruntate, uimite, din tonul și volumul vocii. Te duce de la „A fost odată ca niciodată…” până la finalul fericit, de parcă ai fost acolo, în mijlocul aventurii, de mână cu personajele, auzindu-l pe lup cum vorbește cu Scufița Roșie sau privind-o pe Rapunzel cum își lasă părul în jos, din turn. Chris Connaughton este actor și face educație prin teatru în grădinițe și la clasele primare. Am vorbit cu el despre cum storytelling-ul - sau arta de a povesti - îi ajută pe copii să învețe să comunice și le dezvoltă imaginația și vocabularul.