
Născută în București, mutată de câțiva ani în Iași. De 15 ani fotografiază în stil documentar evenimentele importante din viața oamenilor. Mereu în căutare de povești autentice. Pasionată de documentare, graphic design, ilustrație și psihologie.

Mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite, arată o cercetare din 2017. Deși este interzisă prin lege de aproape trei ani și se pedepsește cu amendă de până la 10.000 de lei, hărțuirea stradală este încă un subiect prea puțin discutat. În lipsa informării și a educației pe această temă, de multe ori victimele nici nu realizează că remarcile cu tentă sexuală sunt agresiuni, iar agresorii nu își dau seama că ceea ce fac este greșit, avertizează specialiștii.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.
Cinci familii din Barcelona au convins sute de părinți și copii să meargă pe două roți la școală, oprind circulația pe anumite artere, o zi pe săptămână, scrie NPR. Fiindcă numărul lor a crescut rapid, poliția îi escortează, iar bulevardul pe care zburau zilnic 20.000 de mașini este vinerea rezervat bicicliștilor. O inițiativă asemănătoare de încurajare a mersului pe bicicletă există și la Iași. Însă în continuare, în cele mai poluate orașe din România, elevii sunt duși de părinți în mașina personală la școală. Alte orașe din țară au găsit soluția liniilor speciale de transport public pentru elevi.