Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
La Iași, există doi profesori care au pariat că literatura poate sculpta generațiile pe care ni le dorim mâine. Doi profesori care cred că lectura poate să le deschidă adolescenților lumi importante și să-i treacă prin experiențe necesare cu care să poată naviga prin viață. Nicoleta și Emil Munteanu, fondatorii revistei Alecart și organizatorii întâlnirilor omonime din cadrul Festival Internațional de Literatură și Traducere - FILIT, cred că aceste evenimente extra școală „sunt mai importante decât olimpiadele”. Crede și sistemul educațional românesc același lucru?
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Ce se întâmplă în mintea unui adolescent la primul semn că nu e validat și cum îl pot ajuta părinții să depășească perioada asta mai ușor? Bianca Herescu, psiholog specializat în Psihoterapia Familiei, propune un model de dialog care să ajute adolescenții să-și găsească propriile soluții.