Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Elevii își doresc ca școala să se axeze mai mult pe ajutor psihologic și mai puțin pe pedepse. Au inclus prevederi în acest sens și în proiectul de Statut al Elevilor depus la Ministerul Educației, dar au mărturisit asta și în sondajul lansat vara trecută de Școala 9. Adolescenții sunt de părere că exmatricularea, despre care s-a dezbătut intens anul trecut, nu poate fi niciodată soluția la probleme.
Într-o lună și jumătate în care legea educației a fost în dezbatere publică, Ministerul Educației a organizat 75 de dezbateri în mai multe orașe, dar și online. A primit în acest timp aproape 1.500 de seturi de propuneri care vizau în jur de 9.000 de modificări. Ministrul Sorin Cîmpeanu, criticat de voci din educație și nu numai pentru noile modificări, a anunțat deja că a agreat o serie dintre propunerile venite de la profesori, părinți, sindicate, organizații ale elevilor. Școala 9 vi le prezintă pe cele mai importante.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.