Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Liceenii din țară se strâng online ca să discute cu profesori universitari din Statele Unite, Olanda, Marea Britanie și România despre libertate, vot, societate civilă și feminism. Maria Ferăstrău, elevă într-a XI-a la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București, a deschis în pandemie un club de drept și filosofie. Totul a pornit de la curiozitățile ei față de cele două. Totuși, cum te ajută filosofia în viață? În primul rând, înveți să-ți pui întrebări, spune Maria, și să fii atent la ce se întâmplă în jurul tău.
În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Un facilitator comunitar și un activist, doi oameni de la firul ierbii care lucrează cu copii din comunități școlare, explică pentru Școala 9 de ce hrana în școli ar fi esențială.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
