Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
„Nu mi se pare corect că băieții pot să iasă seara și să stea cât vor fiindcă sunt băieți”, spune Anda Duțescu, o adolescentă din Slatina. „Dirigintele le-a făcut pe niște colege «panarame» pentru că aveau părul colorat în roz”, dă un alt exemplu Carla Pantilie, liceană din Câmpina. Ambele fete ilustrează mentalitățile din comunitățile lor. Cele două coordonează cinecluburile feministe F-SIDES din orașele lor și încearcă să ducă mai departe, printre colegi și profesori, discuția despre egalitatea de gen. E o victorie pentru ele când la proiecțiile lor de filme vin și băieți, chiar dacă aduși de prietenele lor.
Mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite, arată o cercetare din 2017. Deși este interzisă prin lege de aproape trei ani și se pedepsește cu amendă de până la 10.000 de lei, hărțuirea stradală este încă un subiect prea puțin discutat. În lipsa informării și a educației pe această temă, de multe ori victimele nici nu realizează că remarcile cu tentă sexuală sunt agresiuni, iar agresorii nu își dau seama că ceea ce fac este greșit, avertizează specialiștii.
Ce rămâne după o viață de muncă alături de elevi? În unele aspecte, sinceritatea. Profesoara de matematică Dorina Jugureanu recunoaște că a fost formată într-un sistem de educație vechi, cu bune și rele. De pildă, îi pare rău că i-a luat mult să se scuture de lecția „nu vorbi neîntrebat”, pe care a prins-o și ea la școală. Ea a istorisit pentru Școala 9 o istorie care integrează destinul mai multor colege și colegi și a unor generații de elevi care astăzi la rîndu-le au copii și se uită la școală cu nostalgie și realism.