Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
REZOLVAT. În anii 2000, învățătoarea Maria Gheorghiu pornea la pas împreună cu activista americană Leslie Hawke prin satele din Bacău să-i aducă pe copii la școală și mamelor să le găsească de muncă. Două decenii mai târziu, proiectele OvidiuRo pornite în câteva localități au devenit programe naționale, chiar și legi. Invitată la podcastul REZOLVAT pe tema literației, Maria Gheorghiu vine tocmai la fix cu o propunere, într-un an electoral în care românii sunt chemați de încă trei ori la vot și implicit la petreceri câmpenești: ziua satului să fie dublată de ziua lecturii în fiecare localitate.
Să ne îngrijorăm că nu avem încă legea educației trimisă în Parlament? Nu, crede Madlen Șerban, secretarul general al UNESCO în România și expert internațional în politici educaționale. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică ce înseamnă o reformă a educației, cât durează realizarea și implementarea ei și când încep să se vadă rezultatele. Nu crede că o lege organică ar trebui privită ca pe un panaceu pentru educație: „S-ar putea să fim încă tributarii mentalității că totul se întâmplă prin decret dat de sus.”
Câteva practici ale triburilor de vânători-culegători pot fi implementate și de familiile moderne, pentru a asigura o bunăstare mentală mai mare a copiilor și a părinților, arată un nou studiu citat de Science Daily. Cercetătorii subliniază și că aceste stiluri de viață nu trebuie idealizate, având limitările lor, dar există elemente de la care se poate învăța, cum ar fi faptul că un copil dintr-un trib are și până la zece îngrijitori ne-parentali și că cei mici învață lucruri de la copiii mai mari, prin joacă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
