Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Alexandru Bulgariu, elev în an terminal la Liceul Teoretic „C. A. Rosetti” din București, este unul dintre adolescenții implicați în cauza protecției mediului. Din generația Gretei Thunberg, liceanul a participat la proiecte de reciclare și ecologizare, de plantare de copaci și încearcă să atragă atenția în rândul colegilor săi cu privire la poluarea fonică din București. „Când sunt la restaurant, să pot auzi liniștit muzica fără claxoane, înjurături sau motociclete”, definește Alexandru orașul ideal. Aproape 60% dintre cei de vârsta sa s-au declarat extrem de îngrijorați cu privire la schimbările climatice, într-un sondaj realizat în 2021 de publicația medicală The Lancet.
În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibile pentru gradație de merit. Asta înseamnă un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Mai multe voci din sistem acuză însă că nu „meritul” este cel premiat în realitate, ci abilitatea unor cadre didactice de a aduna sute de adeverințe de la tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin relevante. Constantin Lomaca, profesor în Germania, explică pentru Școala 9, criteriile care ar trebui să stea la baza creșterii salariilor profesorilor. Alți cinci profesori din țară spun de ce nu funcționează regulamentul existent.
Zece adolescente din comuna Frâncești, județul Vâlcea, au învățat de la bibliotecara Mariana Bărbulescu cum să aibă mai multă încredere în ele. Au învățat să aibă atitudine civică și că pot lupta pentru nevoile lor și ale comunității din care fac parte. Așa că s-au mobilizat și s-au dus în fața autorităților pentru a le cere să facă un parc și la marginea comunei. „Fetele mele”, le alintă Mariana Bărbulescu. Sunt doar o mică verigă din Girl Power Network, proiect al Fundației Progress. O rețea a fetelor puternice din rural pe care bibliotecarele de la sat le ajută să-și depășească piedicile.