În toate țările lumii, cu fiecare zi, se ajustează măsurile anti-COVID din școli: în Marea Britanie se interzic vizierele și se impun măștile peste tot, în timp ce în Republica Moldova distanțarea socială scade de la 1,5 metri la un metru. Există și vești care trec de obsesia momentului, cum ar fi protestul curajos al elevilor din Thailanda împotriva măsurile foarte stricte din școli, protest numit „Bad student”.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.
Un profesor debutant ia astăzi în mână 1985 de lei, adică 70% din nivelul coșului minim. Când ajung la catedră, tinerii profesori nu au un mentor desemnat și din acest an Ministerul a decis să nu mai acorde burse celor care fac un masterat didactic. Parlamentari din opoziție au anunțat o propunere de creștere a salariilor cadrelor didactice cu 25% pe care vor să o treacă prin procesul legislativ. În afara dilemei de unde vin banii pentru măriri, mă întreb dacă e suficient ca să facă profesia atractivă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
