Mihail Stănescu este student în ultimul an la Electronică, în cadrul Politehnicii din București. A început să participe la concursuri încă din clasele primare, iar interesul pentru competiții nu l-a părăsit nici acum, considerându-le cu totul o experiență educațională: cunoști competitori din toate țările, o nouă cultură și emoțiile competiției te modelează. La cea din Tunisia, de pildă, evaluatorii veneau incognito la standul lor. „Cineva cu un proiect mai puțin calitativ, dar care știe să își vândă povestea iese pe plus”, crede Mihail, care a povestit pentru Școala9 ce îl motivează să se implice în astfel de activități.
„Directorul trebuie să fie un motor, dar contează și cu ce viteză pornești”, crede Raluca Cozma, care conduce Școala „Ion Ghica” din Iași și a primit anul ăsta și titlul de „Directorul anului”. Profesoara de matematică a condus două școli în mediul rural și acum se luptă cu provocările din urban. După ce a strâns comunitatea în jurul școlii și a apropiat profesorii unii de alții, s-a concentrat pe infrastructură, iar în patru ani au fost obținuți 787.000 de euro pentru investiții.
Sunt elevă în clasa a XII-a și mă pregătesc pentru Bac. În timp ce răsfoiam manualele și lista ce cuprinde operele de studiat – 18 la uman, 13 la real – am observat ceva care m-a deranjat profund: niciuna dintre aceste opere nu e scrisă de o femeie. M-am întrebat, de ce lipsesc vocile feminine din ceea ce ar trebui să fie o reflecție completă a literaturii române? M-am hotărât să nu mă mulțumesc doar cu întrebarea, ci să caut un răspuns. Așa a început cercetarea mea.