Segregarea elevilor pe criterii etnice e interzisă în România de 15 ani, dar autoritățile încep abia acum să cuantifice oficial dacă politicile publice de combatere a acesteia au funcționat.
La admiterea la liceu din acest an, pentru prima dată, media anilor de gimnaziu nu mai este luată în calcul. Pe ea se bazau mulți elevi să le crească șansele să intre la liceul dorit. Totuși, s-au luat note mai bune la Evaluarea Națională - 35% dintre candidați au avut medii peste 8. Doar că notele mai mari sunt un măr otrăvit, spun experții cu care a vorbit Școala 9. „Ce știe copilul ăla cu o sutime mai mult decât copilul cu o sutime mai puțin? Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi, câtă vreme aceste subiecte nu se bazează pe standarde științifice de evaluare”, spune o expertă în testare standardizată. Introducerea unor standarde în evaluare, cu criterii uniforme, ar aduce un echilibru.
Copii de 6 ani trec, în câteva săptămâni, prin două interviuri de admitere la pregătitoare cu predare în germană, la școli diferite. Ajung în situația asta cei care pică admiterea la Colegiul Goethe din București și se luptă apoi pentru locurile rămase la celelalte două școli de stat din oraș, unde se mai predă germana ca limbă maternă. Aceste clase sunt pentru etnici, însă au ușile deschise și pentru copiii din familii vorbitoare de germană. Părinții celor respinși au trimis la inspectorat cerere de suplimentare a numărului de locuri. Școala 9 i-a întrebat pe câțiva dintre ei de ce își doresc atât de mult ca juniorii lor să învețe germană și de ce la Colegiul Goethe.