Viitorul profesiilor din educație devine incert. În Statele Unite, studenții și absolvenții se orientează spre alte cariere decât cele din învățământ, din cauza salariilor tot mai mici și a temerii de COVID. În același timp, profesorii cu experiență din Marea Britanie vor să renunțe la catedră în următorii ani, pentru că nu se simt apreciați. Din Spania primim o veste bună: trei adolescente au determinat UE să schimbe niște rânduri de pe site-ul instituției, unde se pune egal între refugiați și teroriști. Și câteva soluții găsite de Germania pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în școala online.
A fost a treia ediție a evenimentului „Care-i faza cu știința”, la Liceul Tehnologic Independența din județul Constanța. Letiția Pârcălăbescu, cercetătoare în inteligență artificială la Universitatea Heidelberg din Germania, s-a întâlnit online cu elevii și le-a răspuns la toate curiozitățile legate de aplicațiile pe care le folosesc. Au vrut să știe de ce ChatGPT nu spune adevărul, doar face fraze frumoase, despre furtul de date, cum au ajuns aplicațiile ca Snapchat să dialogheze și să pună întrebări „ca un om” și cât de aproape suntem de momentul în care roboții se vor întoarce împotriva omenirii, așa cum s-a întâmplat în filmul „Terminator”.
Trecerea tuturor școlilor la învățământul online a ridicat problema susținerii tezelor, testări semestriale la română și la matematică. Decizia Ministerului Educației, după o consultare cu oamenii din sistem, a fost să renunțe în acest semestru la teze. Neașteptat, decizia a fost aplaudată și de elevi, și de profesori. Nu doar că le consideră un factor de stres, dar această lucrare semestrială care valora un sfert din medie, nici n-ar mai fi o metodă de evaluare potrivită pentru școala de azi. „Învățarea și evaluarea se produc zilnic”, nu doar semestrial, este opinia profesoarei de română Monica Halaszi.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
