
Este elevă în clasa a XI a la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” din Negrești. Fotografiază și scrie pentru revista liceului - „Als Ob".

În Teleorman, au revenit în țară și au fost înscriși la școală anul trecut 135 de elevi, mai mult decât dublu față de înainte de pandemie. Obișnuiți să facă naveta între două țări, cei mai mulți părinți au fugit către România pentru siguranța pe care le-o dă ideea de a fi „acasă“. Școala 9 a mers la Școala Gimnazială „Alexandru Colfescu” din Alexandria, unde au venit din Spania și Marea Britanie opt copii. Cu un an în urmă au avut doar doi elevi remigranți. Școala are și profesori de sprijin care îi ajută pe copii să se adapteze repede. Întâi îi ajută să vorbească mai bine limba, apoi să înțeleagă sistemul și să se obișnuiască cu ideea că la noi se dau teme.
REZOLVAT. În urmă cu 14 ani, o echipă mică dintr-un ONG căuta profesori de fizică care să-și dorească să predea altfel. Astăzi au ajuns să schimbe programa școlară și învățarea prin investigație este răspândită în săli de clasă din toată țara. După „Fizica altfel”, a urmat „Chimia altfel” și acum „Matematica altfel”. Cristian Hatu, președintele Centrului pentru Evaluare și Analize Educaționale, a explicat nuanțele schimbării de paradigmă în educație la podcastul REZOLVAT.
Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”