Încă învață despre fotografie. Un optimist, curios și constant cu dor de ducă.
De ce scriem?
De ce am ales să scriem?
Ce ne îndreptățește să scriem?
Sunt întrebări la care am decis să răspundem ca urmare a comentariilor generate de unele dintre articolelor noastre, mai ales a acelora care au scos la lumină firele de praf de sub preșul educațional. Sigur, am ridicat doar puțin colțul preșului respectiv, iar haterii nu au întârziat să apară. „Jurnaliștii lui pește”, „niște frustrați”, „habar n-au de sistem”, „îi urăsc pe profesori” sunt câteva dintre caracterizările care ne-au fost făcute.
Așa că am decis să aducem câteva clarificări.
Sunt învățătoare într-o zonă defavorizată din Săcele, Brașov și reușesc să fac un fel de școală la distanță, chiar dacă copiii nu au semnal la telefonul mobil. Lucrez cu două grupe de elevi: cu o parte online și cu o parte offline. Cu primii încerc zilnic să mă conectez pe Meet, dar de multe ori rămân singură pe platformă în mijlocul activității. Corectez temele pe whatsapp și tot acolo îi asigur pe copii și pe părinți că se descurcă minunat. Cu cei din offline mă văd în fiecare săptămână la școală pentru a-mi aduce ce au lucrat, astfel încât la final de săptămână am feedback de la fiecare copil din clasă.
Studenții români care au un nivel mai ridicat de depresie trăiesc intens stresul cu mai multe zile înainte de examen, spre deosebire de colegii lor fără această tulburare sau cu un scor scăzut, care simt emoții mai puternice pe măsură ce se apropia testarea. Acestea sunt rezultatele unui studiu pe care l-a coordonat psihologa Ioana Podina în București, publicat recent de „International Journal of Stress Management” al Asociației Americane de Psihologie. Rezultatele, explică cercetătoarea, se pot extrapola și în rândul elevilor, pe care, din cauza vârstei, examenele îi copleșesc.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.