
Încă învață despre fotografie. Un optimist, curios și constant cu dor de ducă.

Ramona și Mihai Dănăilă sunt părinți pentru Albert și Ayola, angajați full time ai unor companii multinaționale și doi oameni pasionați de călătorii. Au posibilitatea de a lucra remote, de oriunde vor ei, din tren, mașină, de pe plajă, sau chiar dintr-un vârf de munte. Laptopul le e prieten permanent. Și nu și-au refuzat pasiunea pentru călătorii după ce au devenit mamă și tată. Fac înconjurul lumii în patru și își doresc copiii lor să devină „copii ai lumii”.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Ca să le ofere răspunsuri și o nouă resursă părinților care ajung în cabinetul ei, psihologul Cristina Buja a scris cartea „Fram și Bumbic, cel cu două case”. Este o poveste pentru copii cu care aceștia se pot identifica, dar și un ghid pentru părinții aflați în situația de-a le explica celor mici de ce se despart. Psihologul spune, într-un interviu pentru Școala 9, de ce e important ca părinții să stabilească împreună un program echilibrat pentru copil și să-l anunțe că dinamica familiei se va schimba. Amintește, de asemenea, că cei doi trebuie să se abțină de la a atrage copilul de partea lor, pentru că astfel îi fac mai mult rău.