
Sunt mama Victoriei de 9 ani și îmi place sa învățam una de la alta. Am terminat facultatea de biotehnologie și am mutat macazul către lumea pâinii. Am început ca autodidact și am continuat să mă specializez cu brutari profesioniști. Îmi place la nebunie ce fac și îmi place să îi învăț și pe ceilalți.

La Școala Gimnazială Sânpetru, cât copiii învață de acasă, profesorii amenajează un laborator de științe integrate. E adevărat că școala comunală e la numai 3 kilometri de Brașov. Au un robot de grădină pe care copiii îl vor programa să planteze legume, ochelari de realitate virtuală, software de realitate augmentată și imprimantă 3D. Au și panouri solare și un microbuz electric în plan. Pentru tot acest scenariu SF, capul răutăților este Mihaela Bucșa, o profesoară de fizică, pasionată de științe și care pare să fi lipsit de la lecția despre limite.
Compasiunea poate fi învățată și e esențială în domenii precum educația sau sănătatea, crede Timothy Harrison, profesor la Universitatea Emory din SUA. Director al unui program internațional de training al compasiunii, acesta crede că antrenarea acestui sentiment ar trebui să facă parte din formarea de bază a unui cadru didactic. Într-un dialog cu Școala9, profesorul a vorbit despre beneficiile demonstrate științific ale compasiunii de sine și față de ceilalți.
A fost a treia ediție a evenimentului „Care-i faza cu știința”, la Liceul Tehnologic Independența din județul Constanța. Letiția Pârcălăbescu, cercetătoare în inteligență artificială la Universitatea Heidelberg din Germania, s-a întâlnit online cu elevii și le-a răspuns la toate curiozitățile legate de aplicațiile pe care le folosesc. Au vrut să știe de ce ChatGPT nu spune adevărul, doar face fraze frumoase, despre furtul de date, cum au ajuns aplicațiile ca Snapchat să dialogheze și să pună întrebări „ca un om” și cât de aproape suntem de momentul în care roboții se vor întoarce împotriva omenirii, așa cum s-a întâmplat în filmul „Terminator”.