
Sunt mama Victoriei de 9 ani și îmi place sa învățam una de la alta. Am terminat facultatea de biotehnologie și am mutat macazul către lumea pâinii. Am început ca autodidact și am continuat să mă specializez cu brutari profesioniști. Îmi place la nebunie ce fac și îmi place să îi învăț și pe ceilalți.

Investim mai mult în cabinetele de planificare familială, le promovăm și le facem mai prietenoase pentru tineri. Îi includem pe părinți în discuțiile despre educație sexuală. Vorbim mai mult și deschis despre emoții, inclusiv despre cele negative. Punem presiuni pe administrațiile locale să înțeleagă că proiecte precum oferirea de absorbante gratuite în școli sunt mai mult decât necesare. Am adunat aceste soluții și altele de la dezbaterea despre educație sexuală de la Brașov, unde Școala9 a lansat al doilea număr al ziarului REZOLVAT.
Școala poate fi o sursă de stres și anxietate pentru copii, iar cauzele merg de la presiunea care se pune pe ei de către părinți la mediul educațional. Mai mulți părinți bucureșteni au aflat de la psihologa Roxana Agafiței cum pot îmbunătăți relația celor mici cu școala: „Implicarea nu înseamnă să îl întrebi dacă și-a făcut temele.”
În vară am fost cu toții martorii unei mișcări de solidarizare extraordinară, când a avut loc greva profesorilor. Am apreciat vocile care ne-au susținut. Am asistat însă și la hărțuirile celor care, după caz, se aflau fie în tabăra greviștilor, fie a celor care au continuat să predea. Zilele acestea s-a discutat despre cazul Goethe, unde o mămică a acuzat un profesor de bullying după ce nu și-a mai trimis copilul la el la meditații. De ce nu ne solidarizăm și în astfel de cazuri? De ce nu ne solidarizăm să reclamăm abuzurile?