
Designer de experiențe de învățare la Fundația Friends For Friends. Om de strategie și comunicare. Tată de băiat. Rareori scriitor.

Cei care locuiesc la bloc știu că se întâmplă așa ceva. Sacul cu resturi menajere este scos pe casa scării, în fața ușii. Din el se prelinge un firicel de lichid, iar mirosul dulceag al cojilor de pepene (pe care le vezi amestecate cu coji de ouă, cu cutia de lapte și cu factura de la gaz) îți amintește de acea dimineață în care, trezindu-te și intrând în bucătărie, ai constatat că ai uitat să duci gunoiul.
Muzeografii din Sighișoara au descoperit în arhive două plăcuţe de lemn inscripţionate în limba latină, datând din 1874, care erau folosite în scop didactic în prima şcoală din oraş, cunoscută drept Şcoala din Deal, astăzi Liceul Teoretic „Joseph Haltrich”. Acestea pot fi văzute la Muzeul de Istorie al orașului, în cadrul Festivalului Sighișoara Medievală care se desfășoară în acest weekend, scrie Agerpres.
Părinții unei clase de la Școala Nr. 12 „Herăstrău”, una din cele mai căutate instituții de învățământ din Sectorul 1 al Capitalei, au fost anunțați pe grupul de WhatsApp că trebuie să dea fondul clasei. Asta în condițiile în care toate școlile din România sunt online și, de obicei, acești bani erau folosiți pentru a cumpăra diferite consumabile sau echipamente pentru sala de clasă. Colectarea fondului școlii și al clasei rămâne o realitate a școlii românești. Ministerul Educației le reamintește periodic școlilor că fondul clasei trebuie colectat sub formă de donații, prin intermediul asociațiilor de părinți. Însă un studiu Salvați Copiii realizat în 2018 arată că aproape jumătate dintre părinți nu primesc chitanță când achită fondul clasei.