
Designer de experiențe de învățare la Fundația Friends For Friends. Om de strategie și comunicare. Tată de băiat. Rareori scriitor.

Elevii din Danemarca sunt în mijlocul unei crize de sănătate mintală: în ultimele câteva zeci de ani, numărul copiilor și tinerilor care suferă de depresie a crescut de șase ori. În căutarea unei soluții, unele școli au apelat la diverse aplicații care evaluează constant starea de bine a elevilor și folosesc algoritmi care identifică problemele concrete, pentru a găsi soluțiile potrivite.
Din 2027, bacalaureatul ar trebui să aibă o nouă structură iar limba română nu ar mai fi o probă separată în cadrul acestui examen. Propunerea din noua lege a educației este contestată de Asociația profesorilor de limba și literatura română ⹂Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) care explică într-un comunicat de presă cum modificările „vor determina un regres”. Legea este în dezbatere publică până pe 24 august.
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?