
Designer de experiențe de învățare la Fundația Friends For Friends. Om de strategie și comunicare. Tată de băiat. Rareori scriitor.

„Dacă am ajuns să negociem dacă un elev merită condiții minime de igienă, tocmai în instituția în care el învață cum o să funcționeze ca cetățean emergent, în cât timp o să ajungem să vorbim despre săpun, despre produse menstruale în școli?” Am vorbit cu Ana Mocanu, Community Manager la Funky Citizens care a lansat o campania de mapare a școlilor cu toalete neconforme, cu ajutorul cetățenilor. Și azi e World Toilet Day și din nou, România, n-are nimic de celebrat.
Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.
Am stat două săptămâni printre subiecte considerate tabu de societatea românească la o universitate americană women-only. La 17 ani, în 14 zile de lecții cu profesori americani, am învățat despre justiție reproductivă și efectele rasismului în lume. Am decis, însă, că nu voi fi parte din class of 2030, așa cum plănuiam până atunci.