
Designer de experiențe de învățare la Fundația Friends For Friends. Om de strategie și comunicare. Tată de băiat. Rareori scriitor.

Armand Giurea a decis în urmă cu o lună să plece din țară, după 12 ani de profesorat. Spune că are în continuare o pasiune mistuitoare pentru munca la catedră, dar România l-a umilit prea mult ca să continue. Împrumuta bani în continuare de la părinți ca să supraviețuiască, și ei profesori. Decizia recentă a guvernului de a nu mări salariile profesorilor i-a dovedit din nou că emigrarea a fost decizia corectă. „Vreau să văd și eu cum e să ai bani”, spune tânărul despre ce-și dorește în perioada următoare. Armand a povestit pentru Școala 9 despre durerea de a nu putea să practice profesia pe care o iubește și despre cum vede el reformarea sistemului.
Cum arată succesul într-o sală de clasă de la țară? Cum poate un profesor să vadă dincolo de paradigma predare-învățare și să îi sprijine pe elevii săi să devină cu adevărat cea mai bună versiune a lor? Sunt tutore Teach for Romania în al doilea an și te iau cu mine într-o vizită la clasă, pentru a-ți arăta cum poate arăta sprijinul real oferit unui profesor dintr-o școală vulnerabilă.
Pe 30 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală, iar cu această ocazie, Federaţia Internaţionalǎ a Comunitǎţilor Educative (FICE) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) au organizat un eveniment la Palatul Național al Copiilor. Aici, s-a cântat. „Nu vrem să fie violență/Noi vrem doar bucurii” sau „Mămăligă sau cozonac & Modestie sau Trufie” a răsunat în Sala Mare a Palatului. Școala 9 a fost la eveniment și a discutat cu unii elevi și părinți prezenți. Pot niște cântece să oprească înjurăturile sau bătăile din școli?