Provocările cu care se confruntă mediul au un efect puternic asupra copiilor și tinerilor. Atât de puternic încât sunt mai preocupați și mai porniți în a acționa în direcția asta.
Cei din Generația Z, în special, care au acum între 11 și 26-27 de ani, vorbesc mai mult despre schimbările climatice, sunt mai conectați la știrile despre mediu și sunt mai implicați în activități civice, în proteste și în acțiuni de voluntariat.
Eco-anxietatea la tinerii români
Specialiștii cred că motivația lor vine din simplul fapt că în prezent, problemele cu mediul - poluarea, încălzirea globală, defrișările, incendiile de vegetație - sunt atât de mari încât îi impactează direct și într-un mod mai intens decât generațiile părinților și bunicilor lor, fiindcă de-atunci, s-au acutizat. De altfel, pentru că sunt mai bine informați, au devenit conștienți că viitorul lor nu va arăta deloc bine dacă lucrurile continuă să meargă în aceeași direcție.
Studii din mai multe state ale lumii, inclusiv din România, prezintă același procent: peste 70% dintre tineri sunt preocupați de problemele de mediu și cam tot atâția cred că politicienii nu vor face nimic să le rezolve.
Există un termen pentru a descrie aceste îngrijorări: eco-anxietate. Un studiu recent arată că aproape 60% dintre copii și adulții tineri au această tulburare. Iar situația se va înrăutăți, așa că trebuie să învățăm să trăim cu ea, avertizează oamenii de știință.
Iarina, Adriana, Mario și Sava sunt printre elevii care au câștigat concursul național de mediu Ecoprovocarea, organizat de ONG-ul de dezvoltare durabilă Viitor Plus. Elevii și profesorii înscriși au plantat puieți, au reciclat și au igienizat în propriile comunități. I-am găsit la sfârșit de august în tabără la Cheia, județul Prahova, premiul pentru munca lor dintr-un an școlar. I-am întrebat de ce sunt atât de hotărâți și i-am lăsat pe ei să vorbească:
Iarina, 17 ani, elevă în clasa a XII-a la Științele naturii, Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn”, Arad
Lucrurile legate de mediu sunt teme ușoare de citit, dar mai greu de conștientizat. Eu m-am sensibilizat la tot ce am citit despre mediu, orice veste.
Nu vreau să fac o discrepanță între generații, dar tinerii, în special generația Z, sunt mai predispuși să fie orientați spre ideea de protest și spre ideea de „fac ceva, ca să schimb ceva”. Pe cand generații mai din urmă fie s-au obișnuit cu ideea, fie au ales să-și pună toată încrederea în tineri - și ăsta e un lucru bun.
Tinerii au altă percepție, vor schimbare, vor mai bine. Dacă generațiile din spate sunt acolo ca susținătoare, atunci tinerii pot face orice. Eu, de exemplu, simt această susținere. Aici în tabără, mi-am dat seama cât de mult respect au ceilalți facilitatori, care sunt adulți, față de mine, un copil. Mă respectă pe mine și ideile mele.
Da, există o reticență la generațiile mai vechi pentru temele de mediu, dar asta se trage și din faptul că, atunci când erau ele tinere, problemele de mediu existau, clar, dar mediatizarea nu era atât de activă. Și atunci nu au dezvoltat pasiunea asta, așa ca noi.
Fiecare om are în primul rând responsabilitatea de a fi el sustenabil cu sine. Dar asta ține de lucrurile mărunte, să nu folosești atât de mult curent, să nu consumi atât de multă apă, să nu faci risipă alimentară. Începe ca o chestie personală, dar acțiunile astea mărunte cresc. Fiecare om, prin acțiunile sale, este responsabil, dar când vine vorba de acțiuni mai mari, este nevoie de autorități.
Cred că România în acest moment are probleme în a îndeplini toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Nu în toate situația este atât de gravă. Dar cel mai tare în România cred că sunt probleme cu consumul iresponsabil, egalitatea de gen și pace și justiție.
În curriculum nu prea există materii care să se axeze în totalitate pe mediu sau măcar să aibă puțin legat de mediu. Sunt câteva lecții la geografie, în clasele a X-a și a XI-a, dar și acolo sunt limitate lecțiile, sunt câteva care țin de sustenabilitate.
Dar genul acesta de activități țin locul acelor materii. Și așa este încărcat curriculumul elevilor și cu o activitate de genul se învață și non-formal. Și sunt de părere că ar trebui învățate așa. Dacă mediul ar fi predat ca matematica, ar fi și mai scăzut interesul.
Cred că simt anxietatea de mediu. Și cred că toți cei care sunt implicați în problemele de mediu stau puțin cu ei și se gândesc „dar care e scopul?”. Poate e în zadar ceea ce faci. Și e un proces continuu al anxietății, e greu de trecut peste. Dar cu cât sunt mai mulți oameni care lucrează pentru mediu, eu zic că anxietatea asta o să dispară încet.
Adriana, 16 ani, clasa a XI-a, Colegiul Național „I. C. Brătianu”, Pitești
Nu am fost atât de interesată de mediu până acum pentru că nu am avut în jurul meu alte persoane care să fie. Dar am început să mă implic mai mult și să fiu și încăpățânată. Tot aud persoane care spun: „de ce să pun deșeurile separat, de ce să curăț eu?”. Și încerc să-i conving prin exemplu. Poate prima dată o fac pentru că se simt prost că o faci tu, dar încet-încet își dau seama că e important.
Cred că noi suntem mai preocupați de mediu pentru că cu timpul au apărut tot felul de probleme. Generațiile părinților, bunicilor mei nu se confruntau cu aceste probleme în trecut. Probabil trăiau la țară și acolo nu exista nici măcar conceptul de PET, nu aveau ce să recicleze. Pe când noi ne confruntăm cu multe probleme.
Mi-ar plăcea tare mult să avem opționale de genul acesta la școală pentru că fie că îți place, fie că nu, o oră pe săptămână ești acolo și înveți niște lucruri, îți rămân în cap.
Eu sunt o persoană anxioasă și atunci am simțit anxietate și din punctul acesta de vedere, al mediului și al modului în care va arăta viitorul meu, când afli tot felul de date și vezi că este o adevărată problemă. Vezi pe internet, citești un articol, vezi un filmuleț și îți spui: a, nu e la mine, nu mă afectează. Dar când o vezi tu…
Sava, clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Întorsura Buzăului
Eu cred că noi, tinerii, suntem mai preocupați de mediu pentru că ne dorim un viitor mai bun. Ne gândim din ce în ce mai mult la viitorul nostru și la ce ne înconjoară. Vrem un mediu bun, curat, ordonat, nu unul plin de mizerie și aer toxic.
Cred că suntem mai implicați și datorită protestelor din alte țări pe aceste teme și a rețelelor sociale, vedem că se întâmplă lucruri în alte țări.
Eu am locuit în Italia cu părinții mei o perioadă de timp. Acolo era obligatorie colectarea separată. Și eu am fost des certat de părinții mei că nu respect asta. Mi-au desenat pe coșuri ca să arunc selectiv pentru că eram mic și nu știam să citesc.
Personal, cred că cel mai rău stăm la Obiectivul consum. Facem multă risipă de energie. Oamenii țin lumina aprinsă și ziua. Și risipa apei, lasă apa să curgă tare când se spală pe mâini în loc să dea drumul regulat.
Mario, clasa a XII-a, Colegiul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Galați
Am intrat în concursul Ecoprovocarea ca să descopăr lucruri noi și ca să-mi mai repar din greșelile cu mediul, cu aruncatul gunoaielor pe jos. M-am simțit puțin vinovat. La liceu am plantat arbori, am reciclat.
Cred că tinerii sunt mai interesați de mediu pentru că sunt mai informați, înainte nu era atât de multă tehnologie. Eu vreau să salvez natura și să avem o planetă mai curată.
Oamenii sunt cei mai vinovați de poluare, nu dau prea multă importanță. I-am învățat și pe părinții mei să recicleze și să stingă lumina când ies din cameră.
