Redactarea nu e despre cât de mult știi, ci despre cât de bine știi să folosești ce știi. În ultima serie de recapitulare pentru Evaluarea Națională, profesoara de limba română Maria Melente îți arată cum să-ți structurezi un plan de idei pentru a scrie o analiză de text bine argumentată și de punctaj maxim.
17.05.2025
de Maria Melente, ilustrație: Simina PopescuIată-ne ajunși, mai rapid decât am anticipat, la finalul drumului nostru recapitulativ pentru examenul de Evaluare Națională. Ce repede trece timpul atunci când te distrezi, nu? Ei bine, discutabilă această distracție… Dar a venit, în sfârșit, momentul mult așteptat în care toată munca ta va fi răsplătită cu o notă mare la examen, cu admiterea la liceul dorit - apoi cu o vacanță binemeritată la vreun festival de muzică pe malul mării.
Ai avut fenomenala capacitate de a recapitula toată materia pentru examen în câteva luni - not bad pentru un viitor absolvent de gimnaziu! Patru ani ai fost obișnuit cu studierea alternativă a gramaticii cu literatura. Ba un pronume, ba un text liric, ba o subordonată, ba un fragment narativ… Ei bine, în liceu nu vei mai studia multă gramatică, căci accentul se mută către literatură și comunicare. Desigur, despre vorbirea corectă se va mai discuta la ore - așa cum e firesc -, dar scopurile materiei constau în formarea unor competențe de comunicare indispensabile în lumea contemporană pentru orice tip de meserie: să te exprimi corect, clar și coerent în limba maternă, să asculți, să înțelegi și să produci mesaje orale și scrise în diverse situații de comunicare. De asemenea, se urmărește formarea unei personalități autonome, capabile de discernământ și de spirit critic. Te regăsești în această descriere? :)
Dar, ca să nu mă las copleșită de entuziasm și ca să nu fur startul, ne întoarcem la planul nostru de recapitulare.
În cadrul plannerului, te-am îndrumat către a recapitula tipurile de texte, figurile de stil, structurile de propoziții, recunoașterea emoțiilor... Ai analizat, ai identificat, ai subliniat. Dar vine partea aceea de la examen în care nu mai ai în față un text de descifrat, ci o pagină albă - căci tu devii, acum, creatorul! Și știu - ți se pare cel mai greu. Poate crezi că ai nevoie de „inspirație”. Dar nu este vorba doar despre asta - căci ai nevoie de structură, logică și puuuțină disciplină. Vei vedea că nu trebuie să inventezi lucruri spectaculoase, ci să scrii ce gândești, cu încredere și claritate.
Redactarea nu e despre cât de mult știi, ci despre cât de bine știi să folosești ce știi - are sens?. E partea din examen în care poți arăta că ai înțeles cu adevărat cum funcționează limba, ideea, argumentul și emoția - și cum să creezi o punte echilibrată între ele. Iar analiza textului îți cere un lucru simplu și esențial: să fii atent. Să citești cu ochi de vultur și să formulezi răspunsuri directe, fără brizbrizuri - poate neașteptat pentru tine, dar nouă, profilor, nu ne plac dacă ele nu se așază natural în textul tău.
În această etapă recapitulativă nu vei mai învăța conținuturi noi, ci să lucrezi cu ceea ce știi deja. Să structurezi. Să clarifici. Să aplici. Vei învăța să ai și mai multă încredere că poți să scrii! Și crede-mă: ai ce să spui! Iar noi, profesorii, de abia așteptăm să te citim!
Câteva sfaturi finale generale pe care ți le pot oferi, indiferent de materia la care exersezi, sunt:
1. Nu învăța haotic în ultimele zile! Fă o listă clară cu ce repeți (noi, cu plannerul Școala9, am avut fix acest scop - de a te ajuta să planifici recapitularea).
2. Scrie zilnic – fie și doar 20 de minute! Menținerea ritmului contează.
3. Rezolvă variantele cu cronometrul pornit! Buna gestionare a timpului îți oferă încredere pentru examen.
4. Citește cerințele și de trei ori dacă e nevoie! Cele mai multe greșeli vin din neatenție, nu din neștiință.
5. Ai grijă de tine! Dormi, mănâncă bine, ieși la aer - creierul nu funcționează bine când e pus pe avarii.
6. Fii sigur pe ce știi și sincer față de ce mai ai de corectat! Încrederea se construiește cu onestitate față de persoana din oglindă.
Ca întotdeauna, reamintesc că recapitularea este structurată în module pentru a-ți oferi opțiunea de a alege propriul ritm de parcurgere a materiei (dacă nu ai fost alături de noi de la început, aici găsești primul articol al plannerului, aici pe cel de-al doilea, aici pe al treilea, iar aici pe al patrulea).
Nota bene
1. După nevoi, ritm și cunoștințe anterioare recapitulării, rezolvă modele integrale de Evaluare Națională - obligatoriu în ultima săptămână de recapitulare!
2. Ți-am recomandat să aloci, în fiecare săptămână, timp pentru a rezolva cel puțin câteva exerciții practice, să nu le amâni pe toate pentru această ultimă săptămână - cea de recapitulare generală.
3. Planificarea este orientativă și o poți modifica în funcție de propriile tale nevoi.
4. În modulele ce au trecut, ai avut în vedere o împletire a analizei literare cu elementele de limbă și comunicare, întrucât nicio componentă nu a putut fi pe deplin înțeleasă fără cealaltă.
Conform programei de examen la limba și literatura română, vom exersa, printre altele, următoarele conținuturi:
- Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.
- Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
Așadar, sugestia mea pentru ultimele săptămâni de recapitulare pentru examenul de Evaluare Națională este următoarea:
Ți-am mai tot zis de-a lungul articolelor dedicate ție - un text clar, coerent și bine argumentat are nevoie mai întâi de o minte ordonată care așterne gândurile pe hârtie. Iar această ordine începe cu un plan. Structura unui plan de idei simplu pornește întotdeauna de la… Ideea principală: care este, de fapt și simplu spus, subiectul textului?
Planul simplu de idei este format din propoziții scurte ce redau, în ordine, ideile esențiale ale fiecărui fragment din text. Aceste enunțuri sintetizează ce se întâmplă în fiecare parte a textului, în funcție de desfășurarea acțiunii. Ideea principală a unui fragment este enunțul care exprimă informația cea mai importantă din acel pasaj. Împreună, ideile principale ale tuturor fragmentelor – așezate în ordinea în care se desfășoară evenimentele – formează planul simplu de idei.
Pentru a realiza un plan simplu de idei, sugerez următorii pași:
1. Citește cu atenție întregul text (până simți că îl înțelegi - o dată, de două ori, de trei ori, dacă e nevoie);
2. Identifică momentele acțiunii;
3. Pentru fiecare fragment, extrage ideea principală și formuleaz-o într-un enunț scurt și clar;
4. Așază aceste enunțuri într-o listă – aceasta este forma planului simplu de idei.
Odată identificată ideea principală, o dezvolți prin idei secundare – acele detalii, exemple sau explicații care o susțin. Unei idei principale îi pot corespunde una-două idei secundare - și, într-un parcurs logic, așa cum am învățat împreună, în planul dezvoltat de idei se notează mai întâi ideea principală, apoi ideile secundare. În plus, orice plan eficient se bazează pe cuvinte-cheie, care te ajută să îți menții linia logică și să nu te pierzi în generalități. Un detaliu important care contribuie la coerența detaliilor este utilizarea verbelor la prezent sau la perfect compus.
După ce ți-ai antrenat gândirea cu planuri clare, ți-ai organizat ideile pe diverse tipuri de structuri și ai citit și analizat tot soiul de texte, urmează etapa în care transformi planul într-un text complet. Redactarea propriu-zisă este o abilitate care se dezvoltă 10% prin inspirație și 90% prin exercițiu - iar, din fericire, la examen nu trebuie să devii vreun Eminescu modern, ci să scrii clar, coerent și adaptat cerinței.
Pentru această săptămână, îți propun să lucrezi pe trei tipuri esențiale de texte: narativ, descriptiv și argumentativ. După cum sunt sigură că știi deja, ele sunt frecvent întâlnite în subiectele de Evaluare Națională.
Un text narativ presupune o întâmplare povestită cronologic, cu accent pe acțiune și personaje. Când ai de redactat un asemenea text, respectă momentele subiectului (expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii, punct culminant, deznodământ), folosește corect timpurile verbale și nu uita: creează punți între episoade. Exersează redactarea unor întâmplări scurte, inspirate din realitate sau ficțiune, dar așează-le într-un cadru clar – timp, spațiu, personaje.
Descrierea nu este o simplă înșiruire de adjective. Este o organizare a percepțiilor – vizuale, auditive, olfactive, tactile și chiar afective – în jurul unei teme sau a unei emoții. Poți descrie o stare sufletească, un personaj, un decor, cu recomandarea să o faci într-un mod organizat (de la general către particular, de sus în jos, de la exterior către interior etc.). Folosește figuri de stil precum epitetul, comparația, metafora, dar cu măsură - un text prea împopoțonat poate suna artificial. Repetițiile pot avea un rol stilistic – dar numai dacă sunt intenționate!
În fine, textul argumentativ - preferatul meu! - este tipul de text care poate părea ușor, dar care te poate îndruma să pici ușor în capcana generalităților. Totul pornește de la o ipoteză clar formulată, pe baza căreia ai o opinie și se susține prin două argumente dezvoltate, însoțite de exemple relevante (din experiență personală, observație și, obligatoriu, aș zice, din lecturi). Concluzia reia ipoteza, convingând cititorul că… Ai dreptate.
Dacă textele de creație ți se par grele pentru că trebuie să fii inventiv în momente în care simți că îți lipsește duhul inspirației, analiza textului poate părea și mai grea pentru că îți cere să și arăți, în mod clar, că înțelegi - iar unele texte pot părea, la o primă vedere, inabordabile (da, da, te văd cum te strâmbi la textul liric…). La examen, vei primi un fragment literar (epic, liric, dramatic) sau un text nonliterar (informativ, explicativ, argumentativ) însoțit atât de cerințe scurte, cât și de redactarea unui eseu (fie de argumentare, fie de analiză, fie de pură creație). Cerințele pot include să extragi tema textului, să formulezi mesajul transmis de autor, să explici o figură de stil, un simbol sau o imagine literară, să caracterizezi personajul, să înțelegi cum este structurată ideea principală în raport cu textul în ansamblu etc.
Toate acestea sunt competențe care se bazează pe lectură activă și interpretare, nu pe memorie. Trebuie să dovedești că ai înțeles ceea ce citești, nu că știi pe de rost niște definiții.
Tema este ideea generală care stă la baza textului. După ce îl citești cu maaare atenție, te întrebi: despre ce „vorbește” el, dincolo de acțiune sau de versuri? Despre prietenie, timp, moarte, căutarea identității, singurătate, libertate? Pe baza temei, mesajul este ideea pe care autorul o transmite cititorului – uneori direct, alteori sugerat prin acțiuni, imagini sau simboluri. Într-un text liric, mesajul este adesea clădit pe emoții. Într-un text epic, mesajul poate fi moral sau existențial. Aici intră în scenă și figurile de stil cu forța lor creatoare: personificarea, epitetul, comparația, metafora, repetiția, enumerația, aliterația, hiperbola, antiteza. Desigur, nu e nevoie să le analizezi pe toate – ci doar pe cele care ți se par relevante.
Fiecare text are un fir central: un conflict, o emoție dominantă, o întrebare existențială sau un contrast. Caută această idee principală și vezi cum este construită: ce secvențe o susțin? Cum evoluează? Nu uita să formulezi în mod precis și să eviți generalitățile de tipul: „Textul este interesant pentru că transmite multe.” În loc de asta, poți scrie: „Ideea centrală este confruntarea dintre ideal și realitate, prezentată prin opoziția dintre dorința personajului și reacția celorlalți”... Sau ceva de genul ăsta.
Aceasta este săptămâna în care nu mai înveți lucruri noi, ci exersezi stăpânirea perfectă a ceea ce știi deja. Tot ce ai lucrat în ultimele luni – analiză, gramatică, redactare, planuri de idei, înțelegere de text – trebuie acum adus laolaltă, mai mult și mai conștient ca niciodată. E momentul să faci tranziția de la exercițiul izolat la simularea completă - adică să rezolvi subiecte integrale, în condiții cât mai apropiate de cele ale examenului. Cronometrează-te, scrie cu pixul albastru, fă cât mai puțin tăieturi. Lasă greșelile să se întâmple, dar învață din ele.
Poți lucra câte o variantă pe zi. La final, evaluează-te pe baza baremului și analizează ce ți-a ieșit bine (și păstrează formula), notează exact ce ai greșit (și revino asupra acelui tip de exercițiu), apoi refă strict partea slabă (nu toată varianta de la zero).
O sugestie pentru a asimila propriul feedback este să îți faci un tabel personal cu greșeli recurente - poate timpuri verbale confundate, exprimări vagi, enunțuri fără coerență, lipsa exemplelor în redactare, figuri de stil insuficient explicate etc. În fiecare zi, lucrează conștient la una dintre ele. Nu e nevoie să sari la atac pe toate deodată – ci să corectezi clar, etapizat, țintit. Cu baremul în față (extrem de important!), revizuiește punctajul pierdut din neatenție și întreabă-te sincer dacă l-ai pierdut pentru că ai știut, dar te-ai grăbit, sau pentru că nu ai înțeles.
Acestea fiind spuse, dragul meu sau draga mea, ai ajuns la capătul seriei EN Planner! A fost un drum concentrat, cu tot felul de opriri care mai de care mai atrăgătoare sau, dimpotrivă, mai provocatoare! Dacă ai ajuns până aici, înseamnă că, în această călătorie, ți-ai construit singur niște cadouri: timp, disciplină și atenție. Ai învățat să te pregătești cu cap, nu cu frică! Să construiești, nu doar să reproduci!
Ce trebuie să reții este că va trece. Dar felul în care ai învățat să înveți – cu logică, cu structură și cu un pic de încredere în tine – va rămâne.
Mult succes în tot ceea ce faci!
EN Planner by Școala 9:
Coordonatoarea proiectului EN PLANNER: Cristina Radu
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa scoala9@fundatia9.ro.
Maria Melente este profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Iubește educația nonformală și învățarea prin joc și și-a făcut un țel din a crea conținuturi relevante pentru viața reală, în afara porților școlii. O găsiți pe Instagram, @profaderomana.ro, unde le dă sfaturi elevilor, rezolvă pentru ei teste de antrenament și prezintă recomandări de lectură deopotrivă pentru elevi, profesori și părinți.
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.
Un băiat de clasa a opta și o fată de a șasea au avut relații intime în toaleta școlii, într-un sat din Călărași. O știre care a polarizat o țară întreagă și a repus pe tabla opiniei publice tema educației sexuale în școli. Alex Zamfir, autorul blogului „Cel mai bun tată” a povestit pentru Școala 9 cum a abordat cu băiatul lui acest subiect atât de tabuizat. Alex face parte din generația de părinți cărora li s-a spus în adolescență că dacă se masturbează orbesc și care au crescut cu tot felul de alte mituri. Astăzi, bloggerul militează pentru educație sexuală și încurajează discuțiile deschise între părinți și copii.
Citește mai mult
