
Maria Melente este profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Iubește educația nonformală și învățarea prin joc și și-a făcut un țel din a crea conținuturi relevante pentru viața reală, în afara porților școlii. O găsiți pe Instagram, @profaderomana.ro, unde le dă sfaturi elevilor, rezolvă pentru ei teste de antrenament și prezintă recomandări de lectură deopotrivă pentru elevi, profesori și părinți.

Când a venit vorba să scriu un text despre un profesor model și despre altul contramodel din perioada mea de școlarizare, am început să-i iau la rând pe toți, să văd ce pot alege. Am trecut în revistă ciclul gimnazial, apoi ciclul liceal. Și pentru că mă aflam în dificultate, am stat pe gânduri căutând criterii: ce mă va determina să-l pun pe unul într-o tabără și pe celălalt în cealaltă?
Elevii din Danemarca sunt în mijlocul unei crize de sănătate mintală: în ultimele câteva zeci de ani, numărul copiilor și tinerilor care suferă de depresie a crescut de șase ori. În căutarea unei soluții, unele școli au apelat la diverse aplicații care evaluează constant starea de bine a elevilor și folosesc algoritmi care identifică problemele concrete, pentru a găsi soluțiile potrivite.
Ministerul Educației din Rusia a cheltuit sute de mii de dolari pentru a dezvolta un curriculum pentru o nouă disciplină de o oră pe săptămână numită „Conversații despre ceea ce este important”, scrie publicația independentă Meduza. În clasele primare, elevii vor învăța despre „patriotism” și „dragostea pentru Rusia”, iar cei din clasele mai mari vor primi noțiuni mai complexe pro-Kremlin despre războiul împotriva Ucrainei.