Ce au în comun un vers dintr-o piesă pe care o asculți pe repeat, o conversație amuzantă cu prietenii și o postare pe Instagram? Răspunsul e simplu: toate sunt forme de comunicare care, fără să-ți dai seama, reprezintă acele „tipuri de texte” despre care tot auzi când vine vorba de Evaluarea Națională.
26.04.2025
de Maria Melente, ilustrație: Simina PopescuImaginează-ți: postezi un selfie și spui exact unde ești și ce faci. Vorbești, deci, despre realitate în mod direct, fără ocolișuri. În momentul în care adaugi un vers care definește momentul imortalizat sau când alegi o descriere metaforică, intri în lumea textului literar. Acolo unde, între realitate și cuvinte, se strecoară ceva esențial: imaginația.
Într-o carte care mie mi-a dat peste cap viziunea asupra istoriei omenirii, „Sapiens”, Yuval Noah Harari explică ce ne diferențiază cu adevărat de celelalte animale. Trăsătura cu adevărat unică a limbajului nostru, spune el, nu e doar limbajul în sine, ci capacitatea de a transmite informaţii despre lucruri care nu există deloc. Știți cum numim noi simplu acest lucru? Imaginație. Ficțiune. Ceea ce diferențiază esențial textul literar de cel nonliterar este că, în primul, între realitate și text se află imaginația autorului. Iar imaginația, spune Harari, este lucru care a condus la evoluția noastră ca omenire.
Ce legătură are acest lucru cu literatura? Ei bine, la baza ei stă povestea, capacitatea omului de a vorbi despre entităţi pe care nu le-a văzut, atins sau mirosit niciodată, despre dorințele lui și despre proiecții într-un viitor care poate nu va avea loc niciodată.
Și asta vei recapitula în aceste săptămâni: felul în care oamenii au învățat să transforme cuvintele în lumi, sentimente și spectacole.
Sigur, poate îți zici: „Bine, bine, da’ io am examen la română, nu admitere la Filosofie!”. Exact! Și tocmai de aceea e important să înțelegi de ce înveți aceste lucruri. Pentru că la examen nu vei primi doar cerințe despre „analizează o figură de stil” sau „identifică o trăsătură a personajului”. Vei primi texte care îți vor cere să recunoști emoția cuibărită într-un vers, conflictul dintr-o scenă sau îmbinarea tiparelor textuale.
Liricul, epicul, dramaticul nu sunt doar cuvinte abstracte pe care să le folosești în eseurile pentru Evaluare - ele sunt și despre tine, despre felul în care simți, comunici și înțelegi lumea. Când dramatizezi o poveste cu prietenii, faci teatru. Când asculți o piesă cu care rezonezi, trăiești poezie. Când postezi o imagine cu un text creativ, construiești un text multimodal. Felul de a povesti s-a schimbat de la Shakespeare sau Rebreanu până la meme-uri și videoclipuri de pe TikTok, dar esența a rămas aceeași: spunem povești, exprimăm emoții și creăm spectacole.
Prin urmare, gândește-te la aceste lecții ca la un ghid care te ajută să înțelegi mai bine ceea ce deja faci zi de zi.
Ca întotdeauna, reamintesc că recapitularea este structurată în module pentru a-ți oferi opțiunea de a alege propriul ritm de parcurgere a materiei (dacă nu ai fost alături de noi de la început, aici găsești primul articol al plannerului, aici pe cel de-al doilea, iar aici pe al treilea).
Nota bene:
1. După nevoi, ritm și cunoștințe anterioare recapitulării, rezolvă modele integrale de Evaluare Națională din când în când.
2. Îți recomand să aloci, în fiecare săptămână, timp pentru a rezolva cel puțin câteva exerciții practice, să nu le amâni pe toate pentru ultima săptămână - cea de recapitulare. Eficiența vine din practică, nu doar din teorie.
3. Planificarea este orientativă și o poți modifica în funcție de propriile tale nevoi.
4. În modulele ce urmează, se va avea în vedere o împletire a analizei literare cu elementele de limbă și comunicare, întrucât nicio componentă nu poate fi pe deplin înțeleasă fără cealaltă.
Sugestia mea pentru săptămânile literare ale recapitulării constă în îmbinarea celor două părți indispensabile în ceea ce privește analiza literară: lectura și redactarea. Prin urmare, următoarele două elemente (Strategii de comprehensiune și Strategii de interpretare) vor reprezenta punctul comun al celor trei săptămâni de recapitulare, diferența constând în tipurile de texte analizate - respectiv liric, dramatic, epic sau mixt.
Elemente comune în recapitulare (conform programei oficiale de EN)
Lectură:
Redactare:
Emoțiile mari nu pot fi explicate mereu în cuvinte simple, iar aici intervine poezia. Poezia folosește metafore, comparații, epitete și tot soiul de alte elemente de expresivitate tocmai pentru a traduce ceea ce pare imposibil de spus direct. La examen ți se va cere să identifici figuri de stil, să explici rolul acestora în exprimarea emoției, să recunoști elementele de subiectivitate, pe cele de prozodie, teme și motivele literare care le susțin.
Nu este nevoie să redactezi o lucrare de doctorat în filologie, ci să arăți că ai înțeles ce emoție transmite poezia și prin ce mijloace. Important de reținut, din punctul meu de vedere, este că poezia nu trebuie interpretată… Cu forța. Încearcă să simți despre ce e vorba înainte să te grăbești cu definițiile. Dacă îți dai seama că poezia exprimă, de exemplu, tristețe sau speranță, deja ai făcut primul pas corect spre un răspuns bun.
Lectură
Redactare
Textul dramatic nu îți descrie lumea precum cel epic și nu îți transmite emoția ca în cel liric. El te pune direct în mijlocul acțiunii, prin replicile personajelor, prin didascalii (indicațiile scenice) și prin conflicte.
Așadar, la examen, știi deja ce ai de căutat într-un text dramatic: cine sunt personajele, care e conflictul dintre ele, ce rol au didascaliile, cum contribuie dialogul la dezvoltarea acțiunii.
Lectură
Redactare
Până acum, ai văzut că un text poate fi liric (plin de emoție) sau dramatic (plin de acțiune și dialog). Dar ce faci atunci când în fața ta apare un text care pare... De toate? Un pic poveste, un pic explicație, poate chiar și o imagine alături? Ei bine, tocmai ai dat peste structurile textuale mixte.
Aceste structuri compun textele care combină secvențe narative, descriptive, explicative, dialogate, uneori chiar și imagini sau elemente grafice — acestea sunt textele multimodale. Dacă ți se pare complicat, gândește-te doar la ultima postare pe care ai văzut-o pe Instagram sau la un articol online: o fotografie + o poveste scurtă în descriere + un emoji care exprimă o stare + poate o întrebare adresată cititorului.
Structurile textuale mixte sunt, de fapt, parte din comunicarea ta zilnică. Examenul doar îți cere să fii conștient de asta și să explici ce deja folosești.
Lectură
Redactare
Pentru a exersa aceste capitole ale programei de Evaluare, nu e nevoie să stai ore întregi cu nasul în teorie. Ce trebuie să faci în această săptămână este să îți antrenezi ochiul să recunoască rapid diverse elemente care se împletesc pentru a crea texte literare: o metaforă într-un vers, o didascalie într-o scenă, o secvență descriptivă într-un text multimodal. În vederea acestui lucru, îți recomand să rezolvi cel puțin două variante de examen care conțin texte literare și multimodale. Vei observa cât de previzibile devin cerințele odată ce devii stăpân pe cunoștințele tale.
Și ca să vezi cât de bine te cunosc, știu că sunt zile în care parcă nu-ți vine să deschizi o variantă de examen, dar simți că ai nevoie fie și de un antrenament scurt care să îți mențină mintea activă. O metodă eficientă pentru astfel de momente este „2 Minute Challenge” - sau, pe românește, provocarea de două minute.
Ce trebuie să faci: îți alegi un text scurt – poate fi o poezie, un fragment dramatic, unul epic sau un text mixt. și să îți propui ca, în două minute (aici intră în joc amicul tău - cronometrul!), să identifici cât mai multe elemente definitorii ale tipului respectiv de text. Într-o poezie, cauți figurile de stil, în piesele de teatru identifici conflictul și personajele, într-un text mixt delimitezi tipurile de secvențe… Și așa mai departe.
Nu trebuie să scrii eseuri, nu trebuie să explici nimic pe larg. Scopul tău este să-ți antrenezi reacțiile rapide, automatismele. Cu cât repeți mai des acest exercițiu, cu atât vei deveni mai sigur pe tine în fața subiectelor de examen, unde timpul este limitat.
Nu trebuie să scrii eseuri, nu trebuie să explici nimic pe larg. Scopul tău este să-ți antrenezi reacțiile rapide, automatismele. Cu cât repeți mai des acest exercițiu, cu atât vei deveni mai sigur pe tine în fața subiectelor de examen, unde timpul este limitat.
Poate că ți se pare că am vorbit mult despre poezie, teatru sau texte multimodale, dar adevărul este că toate aceste forme de exprimare fac parte din viața ta de zi cu zi. Ceea ce faci acum, recapitulând, nu este să înveți ceva complet nou, ci să conștientizezi cât de bine știi deja să citești emoțiile, poveștile și mesajele din jurul tău.
Ne revedem în următorul modul, cu ultimul articol al seriei, pregătiți să continuăm drumul spre examen cu și mai multă siguranță!
EN Planner by Școala 9:
Coordonatoarea proiectului EN Planner: Cristina Radu
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa scoala9@fundatia9.ro.
Maria Melente este profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Iubește educația nonformală și învățarea prin joc și și-a făcut un țel din a crea conținuturi relevante pentru viața reală, în afara porților școlii. O găsiți pe Instagram, @profaderomana.ro, unde le dă sfaturi elevilor, rezolvă pentru ei teste de antrenament și prezintă recomandări de lectură deopotrivă pentru elevi, profesori și părinți.
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.
Viitorul profesiilor din educație devine incert. În Statele Unite, studenții și absolvenții se orientează spre alte cariere decât cele din învățământ, din cauza salariilor tot mai mici și a temerii de COVID. În același timp, profesorii cu experiență din Marea Britanie vor să renunțe la catedră în următorii ani, pentru că nu se simt apreciați. Din Spania primim o veste bună: trei adolescente au determinat UE să schimbe niște rânduri de pe site-ul instituției, unde se pune egal între refugiați și teroriști. Și câteva soluții găsite de Germania pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în școala online.
Citește mai mult
