Cinci săptămâni în Bac
Luni a început examenul de Bacalaureat. Anul acesta probele orale (limba română, limba maternă, competențe digitale și limba străină) au loc la început de iunie, iar cele scrise – în iulie. Peste 135.000 de absolvenți de liceu s-au înscris la examen, dintre care circa 116.000 din promoția curentă. La București, peste 30% dintre înscriși și-au echivalat deja proba orală de limbă străină cu o diplomă, precum Cambridge, Ielts sau Toefl (la engleză) sau DALF (la franceză).
La sesiunea specială de Bac, organizată între 16 mai și 5 iunie pentru absolvenții de liceu aflați în pregătire sau în etapele de selecție pentru alcătuirea loturilor care vor reprezenta România la olimpiadele internaționale pe discipline și la diverse competiții sportive europene sau mondiale, doar 85% dintre înscriși au promovat examenul.
Burse mai mari
Săptămâna trecută, Ministerul Educației a înaintat un proiect de hotărâre de guvern care prevede ca bursele pentru elevii din învățământul preuniversitar să înceapă de la 100 de lei din anul școlar următor. În acest scop, autoritățile locale ar trebui să asigure 360 milioane lei pentru bursele a circa 400.000 de elevi. În prezent, valoarea burselor, stabilită prin hotărâre de consiliu local, poate varia de la 8 la 1.000 de lei, spune ministerul. Primarii a 216 localități urbane mici, membrii în Asociația Orașelor din România, cer însă ca banii pentru acordarea acestor burse să fie alocați de la bugetul de stat către bugetele locale, cu precizarea clară că aceste sume sunt alocate pentru burse. „Vom căuta soluții împreună cu autoritățile locale și cu reprezentanții Ministerului de Finanțe. Mai avem puțin timp”, a spus ministrul Ecaterina Andronescu.
Școala neincluzivă
Un raport al Comisiei Europene publicat miercuri arată că România cheltuie cel mai puțin din țările Uniunii Europene pentru educație, participarea copiilor preșcolari la educație și îngrijire de calitate este sub media UE iar rețeaua de școli nu este optimizată, 10% dintre acestea fiind supraaglomerate iar 58%, subpopulate. Profesorii nu reușesc mereu să aibă o abordare centrată pe elevi, care au dificultăți în dobândirea de competențe de bază și digitale. Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.
Sub 5, la profesională
La sfârșit de mai, un ordin al ministrului educației a mărit numărul de clase de învățământ liceal profesional în defavoarea celor teoretice (potrivit sindicatelor, e vorba de 26.000 de locuri). Mai multe inspectorate județene au anunțat că estimează că nu se vor ocupa toate clasele de învățământ profesional și profesional dual. „Am încercat să reglăm cifrele de școlarizare astfel încât cei care iau note sub 5 să nu mai fie în licee, să meargă spre școli profesionale”, a motivat însă Ecaterina Andronescu. Prin urmare, clasele de profesională, create, conform ministrului, pentru a răspunde cererilor angajatorilor, ar urma să fie ocupate de cei care iau note mici în clasele V-VIII și la Evaluarea Națională. („Pentru că, dacă ai dovedit pe parcursul ciclului gimnazial și la evaluarea de la clasa a VIII-a, că tu nu faci față unor abilități teoretice, atunci obligația școlii este să te îndrume spre formarea abilităților practice”, a spus ministrul.)
Sindicatele din învățământ au protestat spunând că reducerea claselor de la liceele teoretice va crește abandonul școlar și ar pune în pericol locurile de muncă ale profesorilor. Ulterior, ministrul a spus că a retrimis planuri de școlarizare către inspectorate, cu cifre modificate, după ce a discutat cu fiecare inspector general în parte. Protestele profesorilor au continuat însă și săptămâna aceasta (spre exemplu, în Argeș și Vrancea), iar Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a anunțat că este pregătită să atace în instanță ordinul de ministru.
