Scriitor. Excelolog. Organizator. Părinte. A lucrat la săptămânale, trimestriale și o agenție de știri și a coordonat o revistă pentru bărbați.
Elisa este o adolescentă de etnie romă, în vârstă de 18 ani, din București, fostă membră a Boardului Copiilor, susținut de UNICEF. Elevă în clasa a XII-a, Elisa este pasionată de arte, voluntariat și activism, promovând incluziunea și protecția comunităților rome prin intermediul activităților pe care le desfășoară alături de diverse organizații pentru tineri. De Ziua Internațională a Romilor, publicăm scrisoarea acesteia în care explică ce înseamnă să fii elev rom în școala românească.
Asociația Iele Sânziene le învață pe tinerele din comunitățile vulnerabile ce este menstruația, cum apare și cum se folosesc tampoanele și absorbantele. Într-o țară ca România în care 415.000 de adolescente se află în risc de sărăcie și excluziune socială, fetele care țin atelierele de educație menstruală și pentru pubertate trebuie să lupte, simultan, cu stigma în care este învăluită menstruația și cu miturile cu care aceasta vine la pachet. Și care chiar le-ar putea pune în pericol pe viitoarele femei.
„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…
