De ce facem meditații?

Acestea sunt principalele concluzii la care am ajuns în urma realizării unui chestionar online adresat părinților, pe care l-au completat 269 de persoane, majoritatea din mediul urban și cu venituri peste medie.

Nu putem ști câți dintre copiii din școlile din România fac pregătire în particular. Am aflat însă că elevii intră în general în industria meditațiilor în ciclul gimnazial, pentru că ori nu fac față materiilor mai complexe, ori părinții consideră că nu învață suficient la școală și n-au încredere în profesori sau vor să-i pregătească mai bine pentru primul examen important din viața de elev, Evaluarea Națională, ori pentru că își doresc performanță. Și că bugetul lunar al părinților pentru meditații e, în medie, 488 de lei, dar poate depăși 1.500 de lei. Dar ce înseamnă suficient? Și cum îți dai seama că un profesor este slab pregătit?

O altă concluzie a demersului nostru a fost că cei mai mulți elevi fac meditații la matematică, materie care reprezintă 50% din nota de la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a. Dar câtă matematică trebuie să știe un elev? Și ce înseamnă performanță școlară?

Dincolo de aceste dileme, ne-am întrebat și ce efect are Codul etic al personalului didactic din învățământul preuniversitar, intrat în vigoare anul acesta, asupra meditațiilor, și am descoperit că o bună parte dintre elevi fac în continuare pregătire cu profesorii de la clasă, deși codul o interzice. E în beneficiul elevului? Dar este moral? N-ar trebui elevul să înțeleagă materia de la oră?

Toate acestea sunt întrebări pe care ni le-am pus în discuțiile editoriale Școala9 și pe care le deschidem acum către cititori.

Când?

Meditațiile încep să devină o constantă în viața de elev odată cu intrarea în ciclul gimnazial. Peste 60% dintre răspunsurile la chestionar indică clasele V-VIII drept momentul în care copiii au început să primească meditații (peste 19% în clasa a VIII-a). Un procent egal de părinți au răspuns că și-au trimis copiii la pregătire în particular cu începere din școala primară și respectiv din liceu.

De ce?

Pregătirea pentru Evaluarea Națională a fost cel mai des invocat motiv pentru începerea meditațiilor (26%), urmat de pregătirea pentru Bacalaureat (15,5%). Admiterea la facultate este de asemenea un motiv frecvent (10,9%).

Un procent semnificativ (22,6%) au răspuns că au ales meditațiile deoarece copilul nu făcea față la școală sau pentru că profesorul de la clasă era slab pregătit, nu preda bine, la școală nu se făcea suficient sau nivelul clasei era prea redus – ceea ce indică nemulțumirea părinților față de pregătirea pe care copiii o primesc la școală.

De partea cealaltă, peste 20% au răspuns că au optat pentru pregătirea în particular deoarece au vrut performanță sau ei ori copilul lor și-au dorit o materie anume.

Am selectat câteva dintre motivele scrise de părinți în chestionarul nostru:

„În clasă nu se explică bine și nu înțelege nimic.”

„Predarea la clasă se face pentru nivel mediu, însă cerințele la teste sunt pentru performanță.”

„Materia e foarte încărcată, se trece prea repede la noțiuni noi.”

„Profesoara încearcă să adapteze nivelul la cel mai slab copil din clasă, ceea ce face ca mulți copii să se plictisească.”

„Ceea ce se predă la școală nu este suficient pentru ca elevul să înțeleagă.”

„Materia greoaie și ritmul alert.”

„Profesorul de la clasă nu predă bine.”

„În 1-4 a avut o învățătoare care l-a descurajat total, așa că e foarte în urmă la toate materiile.”

„Orele de la școală nu sunt suficiente”

„Profesorul avea grijă să predea așa încât să nu înțeleagă copiii și astfel aproape toata clasa se medita.”

„În unele situații, cele fericite, predarea la clasă este generală, fără ca elevul, copilul meu, să poată opri predarea atunci când nu înțelege, să i se explice din nou. Ar fi avut doar alternativa de a toci sau de a nu învăța ceea ce nu înțelege.”

„Orele de pregătire măresc încrederea copilului ca va reuși. În altă ordine de idei, în cele mai multe cazuri, o notă mare la examenele importante se atinge prin pregătire suplimentară.”

„Am considerat că face prea puțin la școală.”

La ce materii?

Dintre materiile la care elevii au nevoie de pregătire suplimentară, matematica conduce detașat, cu 38,6% din răspunsuri, urmată de limbile străine și limba română, fiecare cu circa 19% din răspunsuri.

Defalcarea pe cicluri de învățământ ne arată că, în clasele primare, cei mai mulți copii fac pregătire la limbi străine și unii la matematică. La gimnaziu, peste jumătate dintre părinți optează pentru matematică, 27% pentru limba română și 18% pentru o limbă străină. La liceu, matematica conduce în continuare cu 39%, urmată de limbile străine (20%), română (18%), chimie (11%) și biologie (9%) și materiile de specialitate pentru admiterea la facultate (7%).

Dintre părinții care au declarat ca motiv slaba pregătire a profesorului sau faptul că elevii nu fac față la școală, cei mai mulți se îndreaptă tot spre matematică (50% la gimnaziu, 37% la liceu), urmată de limba și literatura română, în clasele V-VIII (23%) și limbile străine, la liceu (20%).

Cât de des?

Potrivit răspunsurilor la chestionar, cei mai mulți elevi merg la pregătire doar o dată pe săptămână (40%), 34% – de două ori iar 16% – de trei ori pe săptămână.

Deși nu au existat multe răspunsuri ale părinților de copii în ciclul primar, putem trage concluzia că majoritatea copiilor fac meditații o singură dată pe săptămână. La gimnaziu, frecvența crește și numărul copiilor care se duc la pregătire de două ori săptămânal e aproape egal cu al celor care merg o singură dată. La liceu situația e similară (o dată pe săptămână – 37%, de două ori – 32%), dar apar și cazuri în care elevii fac meditații de trei (19%) sau de patru ori (9%) săptămânal sau chiar mai des.

Cât costă?

Peste 30% dintre părinții care au răspuns chestionarului cheltuie pe meditații lunar între 100 și 300 de lei, iar alte 30 de procente, între 300 și 500 de lei. Aproape 30% alocă între 500 și 1000 de lei pentru pregătirea în particular a copiilor, iar bugetul poate ajunge și la 1.500 de lei. Unii părinți au declarat chiar că alocă 2.000 sau 3.000 de lei pentru meditații lunar. Bugetul mediu lunar calculat pe baza tuturor răspunsurilor a fost 488 de lei. Peste 47% dintre părinți au spus că matematica este materia pentru care cheltuie cel mai mult, iar cele mai costisitoare ședințe costă, în general între 50 și 100 de lei.

Cu ce profesor?

Întrebați cum au găsit profesorii sau instructorii cu care fac meditații copiii lor, 46,8% dintre părinții au răspuns că au ales pe baza recomandărilor primite de la alți părinți și cunoștințe, în vreme ce doar 2% au citat referințele de pe internet ca motiv al alegerii. 17,4% dintre copiii fac pregătire cu un membru al familiei sau o cunoștință, iar 5,9%, cu un coleg de clasă.

Deși Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, care a intrat în vigoare în septembrie 2018, le interzice profesorilor să facă meditații cu propriii elevi de la școală, peste 13% dintre părinți spun că pregătirea în particular se face chiar cu profesorul de la clasă. Cu toate acestea, doar 11% dintre aceștia s-au declarat afectați de prevederea noului cod etic, 42% au spus că nu îi afectează iar restul nu au răspuns. Mai multe persoane au indicat că prevederea respectivă nu se aplică.

„Nu este etic și moral”, a comentat un părinte referitor a meditațiile cu profesorul de la propria clasă. Un alt răspuns a subliniat că regula nu se aplică: „La matematică, jumătate de clasă face cu profesorul de la clasă, la alte materii se întâmplă același lucru. M-aș bucura să se ia măsuri mai serioase și să fie interzis să faci meditații cu proprii elevi, nu este corect față de cei care nu fac cu același profesor.” „Copilul meu a fost supus unui stres permanent atunci când profesoara de română a auzit că mergem la alt profesor pentru meditație”, a povestit un alt părinte.

Printre argumentele pentru pregătirea cu profesorul de la clasă, părinții au menționat: „profesorul vrea rezolvarea doar prin metodele lui”, „copilul ar pierde un profesor cu care lucrează relaxat”, „profesorul care predă la clasa copilului meu este cel mai bun din oraș” și „de ce ar interzice asta când ajută copilul să învețe mai mult?”. „Mi se pare un minus pentru copiii care înțeleg mai bine de la profesorii de la clasă și care au la clasă profesori foarte bine pregătiți”, a fost un alt răspuns. „Eu aș prefera să fac meditații cu profesorul de la clasă în ideea că mi s-ar explica în aceeași manieră și astfel ar fi evitată starea de confuzie ce intervine la întâlnirea a două stiluri diferite de predare.”

Profilul respondenților

Chestionarul pe care l-am lansat online a fost completat de 269 de ori. Respondenții provin în majoritate din mediul urban (78%) și au copii care merg la școală în sistemul public (97%).

Peste jumătate dintre respondenți au declarat că au doi copii, iar aproape 40% – unul singur. Răspunsurile s-au referit în cea mai mare parte la elevi de liceu (57%) și de gimnaziu (37%).

Respondenții au declarat, în majoritate, un venit mediu lunar pe membru de familie peste medie (peste 3.000 de lei – 40%, 2.001-3.000 de lei – 17,8%). Familiile cu un venit lunar per membru de 1.001-2.000 de lei reprezintă 30% dintre răspunsuri, iar cele cu un venit sub 1.000 de lei, circa 10%.