Am ales, în vreme de război, să discutăm despre școală. Pentru că, atâta vreme cît școlile continuă să funcționeze, avem o șansă să oprim războaiele. Rusia este astăzi, într-un fel, prizoniera involuntară a deciziilor conducerii sale beligerante și care tulbură pacea lumii. Rusia este locul unde, spune o familie de români care locuiește de 8 ani la Moscova, portretul lui Vladimir Putin e în sălile de clasă deși „nu le impune nimeni. Ci pur și simplu ei îl văd ca pe un lider”. Dar în Rusia se face și școală. Să vedem cum. Pentru că am ales să vorbim despre școală.
Elevii din echipa de robotică Autovortex și Ionuț Panea, coordonatorul lor, au concurat împotriva rușilor, la Sankt Petersburg, în primele zile ale războiului din Ucraina. Au ieșit pe locul al doilea și au trecut în etapa finală, așa că au anunțat că o să meargă luna asta la competiția din Moscova. Ceea ce le-a adus critici. Școala 9 a vorbit cu Autovortex, dar și cu un specialist în etică aplicată și cu profesorul coordonator al lotului de olimpici la matematică, care a participat la concursuri în Rusia înainte de război, pentru a înțelege ce transmite o astfel de hotărâre în contextul invaziei rusești de la granițele României.
Actualul ministru al Educației Ligia Deca nu este om de partid. Aceasta a ocupat diverse funcții de reprezentare în mișcarea studențească, fiind președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România și al boardului European Students’ Organization. A colaborat, de asemenea, cu Societatea Academică din România, gestionând începând cu 2008 proiectul Coaliția Universităților Curate care milita pentru transparentizarea și democratizarea universităților. 2024 este an electoral în universități, de aici și miza uriașă a prevederilor din noua lege cu privire la mandatul de rector. Va gira în continuare Ligia Deca puterile sporite pentru rectori cimentate prin formatul „legii Cîmpeanu”?