Alegerea facultății reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă majoritatea elevilor de liceu din România. 8 din 10 liceeni sunt convinși încă din clasa a IX-a că vor să urmeze studii universitare, dar mai bine de jumătate nu au idee spre ce domeniu, arată un studiu realizat de Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București. Chiar și în clasa a XII-a, 25% dintre elevi nu au încă o viziune definitivă cu privire la facultatea pe care s-o aleagă. Școala9 a vorbit cu studenți români, în țară sau în străinătate, care consideră că au luat cea mai bună decizie.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Rușine față de propriul corp, asta simt tinerele după numai șapte minute în care au urmărit „conținut despre frumusețe”, arată un studiu desfășurat recent în Australia, la care au participat 100 de femei între 17 și 25 de ani. Astfel apar și tulburările de alimentație. În ultimii ani, aproape s-a dublat numărul persoanelor afectate de această boală psihică. Eating Disorders Victoria, o clinică care oferă servicii de sănătate mintală, a înregistrat o creștere de 300% între 2021 și 2022.