543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.
Victor Negrescu a fost jurnalist înainte să fie om politic. Scria despre politicile europene înainte ca România să fie stat membru. Astăzi este vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European și este eurodeputatul cu cele mai multe proiecte pilot, majoritatea din domeniul educației și al digitalizării. Este și profesor invitat la Universitatea Saint-Louis din Bruxelles, parte a Universității din Louvain, una dintre cele mai prestigioase din Belgia. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta a povestit despre ce înseamnă de fapt digitalizarea educației și cum se vede de la Bruxelles situația din România după mai bine de un an de criză sanitară.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
