Când am intrat în Europa, această localitate din Iași era numită „polul sărăciei din UE”. Elevii de aici care terminau școala generală erau o excepție. Asociații și oameni s-au mobilizat și anul ăsta, la 18 ani de Europa, 9 dintre elevii de-a opta din Crucea au luat peste 5 la simularea Evaluării Naționale.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Doar unu din zece elevi români înțelege un text la o citire cu atenție, arată Raportul național privind nivelul de literație în România. 42% intră în categoria analfabetism funcțional. Consilierul prezidențial Ligia Deca promite că acest procentaj va fi la jumătate în următorii opt ani. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu dă un nou termen pentru legea educației: „Până în septembrie 2023, sistemul va funcționa pe cu totul alte baze.”