Nu știm să fi spus cineva „vreau să fiu lucrător de tineret când mă fac mare”. Dar ar fi trebuit. Am vorbit cu Rasa Tučinskaitė, lucrătoare de tineret lituaniană, despre această profesie născută din proiectele Uniunii Europene, care are multe în fișa postului și vine cu o multe satisfacții. Căci cum să fie altfel când lucrezi cu tinerii?
În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.
Șase elevi din Cluj au creat Palmsy, un dispozitiv pentru nevăzători menit să îi ajute pe aceștia când vine vorba de orientare şi citirea textului care nu este afişat în Braille. Ei au câștigat premiul I la un concurs organizat anul trecut de Academia „Descoperă-ți Pasiunea în IT (DpIT)” la care au participat 120 de liceeni. Într-un interviu pentru Școala 9, elevii au explicat atât procesul prin care au creat dispozitivul, cât și cum văd ei adaptarea comunităților la nevoile persoanelor cu dizabilități.