Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat, luni, într-o conferință de presă că aproximativ 50% dintre clădirile școlilor n-au nevoie de autorizație pentru securitate la incendiu. Se referea la școlile construite înainte de 1998, când s-a impus obligativitatea acestei autorizații. Însă cifrele pe care le-a transmis Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), la solicitarea Școala 9, în noiembrie, arată că de fapt 69% dintre clădirile unităților de învățământ preuniversitar sunt în această situație. Acuratețea cifrelor vehiculate sunt cu atât mai importante cu cât în școlile vechi se găsesc cele mai multe nereguli legate de securitatea la incendiu, atrag atenția reprezentanții IGSU.
„Ni se spune să privim fiecare lecție ca pe o lecție de limbă”, spune Clara Fiorentini, profesoară la Marino Institute of Education din Dublin. De la sperietura din 2010, când țara sa căzuse în clasamentul PISA, sistemul educațional s-a mobilizat ca niciodată, s-a uitat cu lupa la cum e folosit timpul la ore și a făcut ca programa tuturor disciplinelor să se învârtă în jurul literației și numerației.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.