Bogdan Rațiu, profesor la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, are aproape în fiecare an elevi maghiari care iau zece la bacalaureat, la una dintre probele cele mai problematice pentru ei: limba și literatura română. Acum trei ani a avut primii elevi maghiari din Mureș la la olimpiada națională de română. Și-a creat o metodă proprie de lucru pentru elevii maghiari pe care reușește să-i aducă aproape de literatură prin metode neconvenționale: reclame, podcasturi, muzică actuală și filme.
Renee Hobbs crede că inteligența artificială poate fi un bun partener tehnologic și nu un dușman sau un instrument pentru a trișa la școală. Îi lasă pe studenții ei de la Universitatea Rhode Island, unde predă educație media și digitală, să-l întrebe orice pe ChatGPT, să genereze imagini în Canva, iar uneori, să creeze figuri umane într-o aplicație online. Secretul stă în transparență, spune Hobbs, într-o discuție cu Școala 9: îi pune pe studenți să-și prezinte procesul muncii lor, ce au ales și de ce și cum au formulat cerințele către partenerul AI.
OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?