Astăzi atât educația, cât și distracția copiilor este online. Învață și se întâlnesc cu colegii pe Google Classroom, primesc temele pe Whatsapp, apoi își dau întâlnire pe Tik-Tok, Instagram, Snapchat, Facebook. Diana Graber, profesoară specializată în educație digitală și scriitoare, explică într-un interviu pentru Școala 9 cum ar trebui să menținem un echilibru între offline-ul și online-ul din viața copiilor.
Lumea este într-o continuă schimbare, dar unele lucruri nu sunt înghițite de veacuri. Activista Antonia Pup arată cum din cele mai vechi timpuri oamenii s-au întrebat ce ar fi bine să învețe elevii la școală. De pildă, planul-cadru medieval era alcătuit din șapte discipline, grupate în trivium (gramatică, retorică, logică) și quadrivium (geometrie, aritmetică, muzică și astronomie). Astăzi avem aceleași dileme și poate nu ar strica să ne uităm la modelele trecutului pentru inspirație.
Părinții unei clase de la Școala Nr. 12 „Herăstrău”, una din cele mai căutate instituții de învățământ din Sectorul 1 al Capitalei, au fost anunțați pe grupul de WhatsApp că trebuie să dea fondul clasei. Asta în condițiile în care toate școlile din România sunt online și, de obicei, acești bani erau folosiți pentru a cumpăra diferite consumabile sau echipamente pentru sala de clasă. Colectarea fondului școlii și al clasei rămâne o realitate a școlii românești. Ministerul Educației le reamintește periodic școlilor că fondul clasei trebuie colectat sub formă de donații, prin intermediul asociațiilor de părinți. Însă un studiu Salvați Copiii realizat în 2018 arată că aproape jumătate dintre părinți nu primesc chitanță când achită fondul clasei.