Am spus de mai multe ori că, cel mai probabil, zece cărţi bine alese, bine citite şi bine asimilate ar fi suficiente pentru a construi o bază teoretică solidă pentru un (viitor) profesor. Aşa că mi s-a cerut să le spun pe nume şi voi proceda ȋn consecinţă.
REZOLVAT. Ani la rând, în predarea științelor, elevilor li s-au arătat legi descoperite de oameni care nu mai sunt pe lume, li s-au scris definiții pe tablă și li s-a propus seducător să le învețe pe de rost. Doar că metoda asta nu mai funcționează la noile generații. O alternativă este învățarea prin investigație pe care un ONG românesc a adus-o în clase în ultimii 14 ani.
Din 2027, bacalaureatul ar trebui să aibă o nouă structură iar limba română nu ar mai fi o probă separată în cadrul acestui examen. Propunerea din noua lege a educației este contestată de Asociația profesorilor de limba și literatura română ⹂Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) care explică într-un comunicat de presă cum modificările „vor determina un regres”. Legea este în dezbatere publică până pe 24 august.