Cinci familii din Barcelona au convins sute de părinți și copii să meargă pe două roți la școală, oprind circulația pe anumite artere, o zi pe săptămână, scrie NPR. Fiindcă numărul lor a crescut rapid, poliția îi escortează, iar bulevardul pe care zburau zilnic 20.000 de mașini este vinerea rezervat bicicliștilor. O inițiativă asemănătoare de încurajare a mersului pe bicicletă există și la Iași. Însă în continuare, în cele mai poluate orașe din România, elevii sunt duși de părinți în mașina personală la școală. Alte orașe din țară au găsit soluția liniilor speciale de transport public pentru elevi.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
OP-ED. Dezbaterea publică privind proiectele noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal, lansată de proaspătul ministru al Educației, psihologul și profesorul universitar Daniel David, ne arată o implicare surprinzătoare a tuturor vocilor din societate. Pare că lumea dă năvală pe poarta deschisă în sfârșit de minister cu speranța rezolvării tuturor problemelor educației românești, după mulți ani de tăcere, de complicități și de consultări netransparente.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
