Ce-am ales să documentăm și ce-am descoperit despre sistemul românesc de învățământ de-a lungul anului - în 12 fotografii și ilustrații reprezentative.
29.12.2019
De Oana Barbonie
Fotografie de Larisa Baltă
Luna ianuarie a fost despre profesorul român și statu-quoul.
Am vorbit cu un profesor de filosofie Morală ca să vedem ce înseamnă de fapt etica pentru profesori și ce-i de făcut ca prevederile codului etic din școli să fie respectate. Am scris despre ce schimbări propun cei de la catedră pentru ca formarea continuă să însemne mai mult decât o diplomă într-un dosar. Am aflat care sunt câteva dintre principiile deprinse de profesori de la mentorii lor, care i-au ajutat în propria carieră la catedră.
În fiecare vineri, ilustratoarea Alina Marinescu ne-a spus o poveste vizuală despre ce înseamnă să fii profesor în România. Prima a fost despre profesorul ei de grafică de la liceul de arte, care, spune ea, „te învăța să te împrietenești cu greșelile tale și să le aduci de partea ta”.
Citește toate articolele din tema lunii ianuarie, despre profesori și statutul lor.
Ilustrație de Irina Perju
În luna februarie ne-am uitat la rolul părinților în relație cu școala și jocurile de putere care se nasc de aici, dar și la greutățile pe care le trăiesc părinții vulnerabili.
Am scris despre ce înseamnă să crești un copil care suferă de tetrapareză spastică sau diabet, despre dezechilibrul pe care îl creează în trafic și în educație preferința părinților pentru o anumită școală, despre cât și cum îți ajuți copilul la teme, cum este când propriul copil îți devine elev la clasă și despre cum vorbești public despre „părințeală” pe blog.
Ilustratoarea Irina Perju ne-a povestit despre cum se schimbau relațiile colegilor de clasă cu părinții lor când venea vorba de notele primite la școală și care a fost experiența ei.
Citește toate articolele din tema lunii februarie, despre părinți și rolul lor în relație cu școala.
Fotografie de Irisz Kovacs, ilustrată de Bianca Mocan
În martie, tema lunii a fost cu_minte.
Ne-am întrebat câtă atenție primește cu adevărat sănătatea mintală a copiilor și adolescenților într-un sistem de învățământ care ar trebui să fie centrat pe nevoile elevilor. Am aflat de la un specialist în reducerea riscurilor asociate consumului de droguri cum să le vorbim copiilor despre droguri, am scris despre situația sutelor de minori care merg la școală într-un centru de detenție, am descoperit ce mecanisme de reziliență folosesc adolescenții ca să facă față presiunilor exterioare și momentelor grele și cum își fac prieteni în școală.
Lecții despre iubire am primit de la ilustratoarea lunii, Andreea Cristea, pe-atunci în clasa a XII-a.
La firul ierbii, ilustrație de George Roșu
Aprilie a fost despre organizații și activiști care schimbă școlile la firul ierbii.
Am scris despre o directoare profesoară de romani, care lucrează cu un ONG național pentru a face din școală un loc primitor pentru cei mai vulnerabili elevi și despre cum într-un sistem în care copiii și tinerii din centrele de plasament sunt auziți prea puțin, un consiliu al lor vrea să le dea voce. Am aflat de la tinerii care au participat la cercuri de robotică sau astronomie, create în școală prin Fondul Științescu, despre cum un astfel de program al Fundațiilor Comunitare i-a apropiat de știință. Iar George Roșu, ilustratorii invitat al lunii, a creat Abecedarul schimbării, afișe (de)motivaționale pentru ONG-iști și un ghid cu primii pași de urmat în proiecte la firul ierbii.
Citește toate articolele din tema lunii aprilie.
Ilustrație de Mircea Pop
În mai ne-am propus să înțelegem mai bine cum se traduce „influența sistemului” în viața de zi cu zi a școlilor.
Tema lunii, „Dosar cu șină”, am ales-o cu gândul la un sistem blocat de birocrație, aflat într-o continuă reformă legislativă, în care singura constantă pentru cei implicați direct este instabilitatea și impredictibilitatea. De aceea am ales să publicăm un capitol dintr-un studiu despre cum arată școala din România în urma rezultatelor de la testele PISA. Am vorbit cu expertul în educație Mirabela Amarandei despre cum putem schimba discursul din educația românească, lăsând în urmă „reformita cronică” de care a suferit în ultimele decenii. Răzvan Zamfira, geograf și architect urban, a transformat datele despre traseul educațional al unui elev român, rezultatele Evaluărilor Naționale și cifrele despre colegiile naționale cu prestigiu în diferite experiențe vizuale pe site.
Citește toate articolele lunii mai, despre cum ne afectează deciziile din sistemul de educație.
Fotografie de Anca Țintea
Luna iunie a fost despre ultimul clopoțel.
Am vrut să descoperim puterea transformațională a sfârșiturilor de școală, așa că am scris și noi despre ele. Cu patru adolescenți în ultimul an de liceu am construit seria Bagaj din liceu pentru care aceștia și-au fotografiat și intervievat prieteni de generație. Am participat la ultima zi de școală pentru elevii unei clase de a VIII-a din București, ca să vedem cum serbează încheierea gimnaziului. Am dat peste discursuri despre mâncare, lacrimi de despărțire și o horă moldovenească. De la o clasă din Pucioasa (Dâmbovița) am primit bilețele cu „lecții de viață” la final de gimnaziu. Câțiva profesori ne-au spus cu ce rămân și ei când își iau la revedere de la o generație. Și pentru că le-am cerut și cititorilor să ne vorbească despre sfârșiturile de școală trăite, am publicat Tu de azi, la final de liceu, poezia unei proaspete absolvente de liceu din Piatra Neamț.
Citește toate articolele lunii iunie, despre sfârșiturile de școală.
IIustrație de Ana Maria Dudu
În iulie am mers în cantonament și am profitat de vacanța școlară ca să propunem scenarii de creștere pe timpul verii.
Pentru inspirație, am revenit la articole de pe site, am construit agende de lucru ilustrate de Ana Maria Dudu și, în ordinea de pe catalog a anului, am dus în cantonament pe rând: profesorii, părinții, elevii și ONG-iștii. Am publicat și jurnalul unui adolescent dintr-o tabără de dezvoltare personală.
Citește restul de articole din iulie și pregătește-te pentru vacanța următoare.
Fotografie de Anca Țintea
August a fost despre job-urile de vară ale adolescenților: am scris despre ce-a învățat Miky la 17 ani despre ea și lume de la clienții unui magazin de haine pentru copii în care a lucrat; despre vacanța lui Alex cu foodtruck-ul familiei și cum a ajuns să facă cinci hotdogi pe minut; trei prieteni ne-au vorbit despre stagiul de practică într-un mare magazin de mobilă, iar, la final de lună, Sophie ne-a explicat cum munca într-o cafenea nu înseamnă doar desene de spumă, ci și convorbiri care le fac clienților diminețile mai bune.
Dacă vrei să știi cum să lucrezi legal ca minor în România, am construit un ghid cu drepturile pe care le ai pentru când vrei să câștigi bani și experiență la vară.
Fotografii de Irisz Kovacs
Odată cu luna septembrie am început public o discuție despre siguranță și abuz în rândul elevilor. Imediat după cazul Caracal din iulie, am vrut să aflăm ce spun adolescentele din România despre siguranță, violență de gen și cu cine vorbesc despre asta. Așa a apărut Frica era aici și înainte, un articol în trei părți care acoperă: 1. Cum au reacționat adolescenții la tragedia petrecută la Caracal în iulie 2019 și scenariile cu care cresc fetele din România; 2. Cum arată conversația cu părinții pe teme de siguranță și sexualitate și 3. Potențiale soluții și cum cred adolescenții că putem începe o conversație împreună. Apoi am republicat articolul sub formă de ziar, l-am distribuit în licee și am mers la ore de dirigenție din București ca să facilităm discuții pe aceste teme. Citește ce a învățat autoarea articolului, Ana Maria Ciobanu, din această experiență.
Ilustrație de Diana-Daia Grigore
Din octombrie, am început să documentăm școala românească din mai multe unghiuri. Am scris despre segregarea școlară și despre cum este sau nu monitorizată în România. Învățământul profesional românesc a fost o altă temă pe agenda noastră: am mers cu elevii într-o tabără de meseriași, am aflat de la un profesor de electronică cum să-ți încurajezi elevii să treacă de prejudecăți când predai la un liceu tehnologic și am scris despre cum o companie privată se implică în dezvoltarea învățământului profesional, mergând mai departe de interesele sale imediate.
Pentru că, după un an de Școala9, ne-am dat seama că generațiile, manualele și programele se schimbă, dar fricile din școală sunt tot acolo, am început seria Fricile pe care le învățăm în școală - o dată pe lună publicăm o colecție de povești scurte despre frică, ilustrate de Daia-Diana Grigore. Citește prima, a doua și a treia serie de povești pe care le-am publicat în 2019. Iar dacă vrei să ni te alături, scrie-ne în 250 de cuvinte despre fricile tale de elev, profesor sau părinte la redactie@scoala9.ro.
Ilustrație de Roma Gavrilă
În noiembrie, am continuat să studiem învățământul profesional: ne-am întrebat cum își educă Germania meseriașii și-am scris despre mecanismul de funcționare al învățământului lor profesional, unde învățarea unei meserii e o normalitate, nu un motiv de rușine; am publicat un scurt ghid de înțelegere a învățământului profesional din România și am făcut un istoric al momentelor importante prin care a trecut acesta după 1989, pentru a înțelege mai bine punctul în care ne aflăm acum.
Tot în noiembrie, am dat startul rubricii EcoU, despre acțiunile legate de schimbări climatice și mediu lansate de oamenii școlii – scrisă de adolescenți pasionați de ecologie și de reporteri cu experiență. Până acum am publicat articole despre protestul liceenilor împotriva schimbărilor climatice, o fată de 13 ani din Sibiu care-și mobilizează cunoscuții să ia atitudine, o mamă care face împreună cu copiii ei un podcast pe teme de ecologie și inițitiva unei profesoare dintr-un liceu bucureștean de a recicla maculatura folosită în clase.
De asemenea, am propus Generația 2019 - portretele a 19 tineri care credem că ar putea avea un impact asupra felului în care vom trăi în viitor. Descoperă-le aici.
Fotografie de Mircea Reștea
În luna decembrie am publicat un material amplu despre mirajul celor opt clase în care cred copiii și familiile dintr-un sat sărac, chiar dacă șansele de a-și construi un viitor mai bun prin educație sunt slabe.
Pe final de an, am dedicat o serie de materiale comemorării a 30 de ani de la Revoluție. Am scris despre rana caselor de copii din comunism, am propus un vocabular al elevului comunist, am fost la Timișoara, unde elevii unei școli gimnaziale private învață despre Revoluție și comunism de la adulți care le-au trăit, am dus patru liceeni într-un tur al Bucureștiului comunist, ghidat printr-o aplicație, am compus un portret al vieții de licean în 1989 și am aflat de la profesori de istorie cum predau Revoluția la clasă.
Care sunt cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le știm despre cum sunt plătiți profesorii?
Citește mai mult
