[EcoU] Mai bine iei absență, dar faci ceva pentru viitor

[EcoU] Mai bine iei absență, dar faci ceva pentru viitor

O fată de 13 ani din Sibiu atrage atenția adulților din jur asupra problemelor de mediu.

21.11.2019

De Valentina Nicolae

Am întâlnit-o pe Paula Dörr, elevă în clasa a opta în Sibiu, la lansarea cărții Nimeni nu e prea mic să facă diferența, o selecție a celor mai bune discursuri pe care le-a ținut în ultimii doi ani Greta Thunberg, activista suedeză de 16 ani care a pornit o mișcare globală de protest pentru salvarea planetei. Cartea a fost publicată de Editura Seneca, tradusă în limba română de Felicia Ienculescu-Popovici, fondatoarea Greenitiative, și prefațată de Roxana Bojariu, climatolog. Dan Perjovschi a desenat cărțile poștale care însoțesc cartea. 

 

Când eram mică, părinții m-au dus foarte mult în drumeții și deja de-atunci mi-am dat seama cât de mult plastic și cât de multe deșeuri sunt pe jos. Și mă gândeam: „Bă, dar ce-i aici? De ce așa?”. În familia noastră am vorbit mult despre tema asta și am fost orientați mereu spre sustenabilitate.

Prima mea acțiune de protejare a mediului a fost în clasa a doua. Mergeam într-o zi spre școală pe o stradă unde toți copacii fuseseră tăiați. Și asta m-a întristat foarte mult. Am luat o hârtie și am scris o scrisoare către doamna primar și am vorbit cu colegii de clasă să semneze și ei. M-a ajutat mama un pic la formulare, pentru că limba mea maternă e germana. Când s-a dus mama la ședință cu doamna primar, i-a transmis scrisoarea mea. Am reușit atunci să plantăm copaci împreună cu învățătoarea.

Am înțeles abia mai târziu că acțiunea aceasta a fost importantă și pentru doamna învățătoare, că i-am arătat că și ea poate schimba ceva, deși nu credea asta.

La școală primim mere care sunt împachetate în plastic și eu nu înțeleg de ce trebuie să fie învelite în felul ăsta. Așa că am scris o poezie de protest pe această temă și colegii mi-au spus că e cazul să încep să mă comport ca un copil, că asta nu e problema mea și că adulții știu bine ce fac, să nu mă mai stresez. Să fiu copil! 

Dar eu mi-am dat seama că ei nu văd problema în ansamblu și că adulții nu fac ceea ce ar trebui să facă. Știința ne spune de atâta timp că trebuie să ne schimbăm stilul de viață și oamenii tot nu fac asta. Unii copii de la mine din clasă cred că problemele de mediu nu sunt responsabilitatea noastră. Cred că asta e din cauză că nu învățăm în școală să gândim critic. 

Să vă povestesc cum am început protestele. Am aflat de Greta prin social media, am ascultat discursurile ei și mi-am dat seama că mișcarea asta e un cadru în care eu pot să-mi exprim părerea, pot să-mi fac vocea auzită. Greta mi-a arătat că e foarte important să stai în stradă cu o pancartă, chiar dacă ești singură și să încerci să comunici cu alții, să le explici ce faci. Am aflat că în 15 martie este primul strike global și m-am dus la prietenii mei și am zis: „Hai să facem ceva!”. Am făcut un flyer, l-am trimis prin grupuri de WhatsApp și ne-am adunat aproape 100 de oameni. La următoarele proteste ne-am mai împuținat, eram 20-30 de oameni. 

Oamenii care ne văd protestând se uită la noi, mai fac câte o poză. Câteodată mai vin la noi și ne spun că e foarte bine ce facem sau își iau și ei o pancartă și stau cu noi. În general, e o atmosferă pozitivă. N-a venit nimeni să ne certe până acum, poate și pentru că mișcarea nu e atât de mare în Sibiu.

Colegii mei s-au obișnuit în timp cu faptul că protejarea mediului este foarte importantă pentru mine, că vorbesc mult cu profesorii despre asta. La un moment dat am primit feedback că vorbesc prea mult despre subiectul ăsta, dar eu cred că mai bine mai mult decât deloc. Când am primit acest feedback, alți colegi mi-au luat mie apărarea. Deci am reușit să-i fac să se gândească puțin și asta e o chestie bună.

Colegii mei nu au venit la proteste. I-am invitat, dar nu au venit. Cred că este și influența părinților. Chiulitul este văzut negativ. Știu că nu e bine să lipsești de la școală, dar, dacă e să aleg între a-mi face vocea auzită pentru viitor și a avea o absență, aleg prima variantă. 

Cu profesorii e diferit de la om la om. De exemplu, o profesoară de română a fost foarte entuziasmată de ideea de a se implica în protest și a participat cu niște elevi de-ai ei. Dar alt profesor, de geografie, pe care l-am rugat acum mai bine de jumătate de an să facă o oră despre schimbări climatice, nu a făcut-o nici până acum.

Pe 29 noiembrie facem al patrulea strike global. Între timp, vrem să mai mergem prin școli, să vorbim cu oamenii despre schimbările climatice, să facem prezentări. Elevii nu lipsesc de la școală ca să protesteze pentru că nu știu de urgența în care ne aflăm acum. E o problemă în sistemul școlar, eu la școală n-am auzit niciodată de schimbări climatice, n-am auzit de acolo că ceva e în neregulă. Sunt puțini profesori care discută această problemă la orele lor. Dacă nici în școală, nici în familie nu se vorbește despre tema asta, atunci elevii nu realizează că mai bine am o absență, dar măcar știu că am făcut ceva pentru viitor.

Fotografii de Felicia Simion pentru Editura Seneca. Identitatea vizuală EcoU a fost realizată de Andrei Pacea.


EcoU este o rubrică despre educația de mediu, discuțiile legate de schimbări climatice, eforturile de reciclare și reducere a consumului realizate de oamenii școlii – scrisă de adolescenți pasionați de ecologie și de reporteri cu experiență. Dacă vrei să te alături echipei EcoU, scrie un e-mail la redactie@scoala9.ro cu subiectul „Colaborare EcoU”.

Valentina Nicolae

Redactor

Scriu ca să înțeleg lumea în care mă mișc. 

CUVINTE-CHEIE

EcoU ecologie protest activist elev

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile