OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Noua lege a educației prevede ca elevii din clasele primare, dar și cei de a opta să învețe doar în tura de dimineață. De asemenea, școlile nu vor mai putea organiza orarul decât în maximum două schimburi. Decizia va pune presiune mai ales pe școlile din marile aglomerări urbane. Ilfovul, de pildă, este județul din România cu cea mai mare creștere a populației din Uniunea Europeană – de 40%, iar orașul Otopeni are o singură școală – Liceul Național „Ioan Petruș”. Construcția are 43 de săli de clasă, dar sunt înscriși elevi pentru 100 de clase. 2.819 copii care învață în trei schimburi și cu orele scurtate.
Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
