Pandemia de COVID-19 continuă să adâncească problemele din sectorul educației. În Anglia, studenții nu mai pot și nu mai vor să plătească taxe la fel de mari, în Australia, cei care învață peste hotare vor să se întoarcă acasă, nemulțumiți de calitatea educației în vremea COVID. În India, un grup de fermieri care protestează împotriva guvernului și-au improvizat o școală pentru copiii dezavantajați. În ciuda închiderii școlilor, elevii singaporezi au avut cele mai bune rezultate la examene din ultimii 30 de ani. Peste Ocean, aflăm despre actrițe cunoscute care au încercat să-și bage fiicele la facultate prin mită.
La ora de biologie ai putea să te scufunzi în mare și să vezi cu ochii tăi fauna și flora. La chimie, ai putea să vezi atomul care se descompune în fața ta și la istorie, ai putea face o plimbare la pas prin satele medievale. Cu o pereche de ochelari speciali pentru realitate virtuală, orele ar deveni mult mai captivante. Bogdan Botezatu, specialist IT, a explicat pentru Școala 9 cum ar putea Metavers să facă orele mai captivante, dar și ce pericole se ascund în universul virtual.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.