Andra și Alex Cazacu au trei copii de doi, cinci și șapte ani. Cel mare a urcat prima oară într-un avion la 7 luni, iar cea mică era în primul ei zbor la 2 luni deja. S-au obișnuit cu viața nomadă despre care părinții spun că le dezvoltă celor mici abilități prețioase: dacă iau masa la un restaurant, își exersează cunoștințele de matematică și limbă engleză, când vizitează o rezervație, învață noțiuni de geografie. În plus, în drumurile lor dese, învață „responsabilitatea față de mediu, respectul, libertatea, integritatea, curajul și încrederea în forțele proprii”.
Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
Elevii mai multor școli din patru județe și București au fost încurajați să marcheze pe harta școlii lor locul în care se simt cel mai în nesiguranță. Cei mai mulți au indicat holurile, baia și sala de sport. E doar un exercițiu dintr-un efort complex de a explica și preveni violența în cadrul școlii, efort în care i-a susținut Fundația Terre des hommes România. Cauzele i-au condus către soluții creative, dar și către mesaje către ei înșiși, către comunitate și părinți.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
