Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.
Înainte de a cere socoteală mai-marilor din Ministerul Educației, un drum pe la primărie nu ar strica. Până la urmă, primarul este un actor foarte important în finanțarea școlii, el dă banii pentru infrastructură școlară și cofinanțarea proiectelor europene. Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, face o analiză a măsurilor la îndemâna fiecărui primar căruia îi pasă de școală.
Școala Gimnazială nr. 89 „Nicolae Labiș” i-a așteptat pe elevi luni, 11 septembrie, în prima zi de școală, cu pereții sparți, în praf, zgomot de polizor și ciocane. Unul dintre corpurile de clădire a intrat în renovare, astfel că elevii au fost înghesuiți, pentru câteva ore, cât să-și primească manualele, în câteva săli de clasă, și au intrat pe rând, în trei ture. Așa va funcționa, de altfel, școala cel puțin o perioadă: în trei schimburi, cu ore de 35 de minute. Părinții și elevii sunt revoltați: „E stresant, mai ales la clasa a VIII-a. O să ne bazăm pe meditații”, spun ei. În trei schimburi se învață în alte zece școli bucureștene.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
