Pedala pe accelerație, muzica la maxim, viteză, hai, acum, repede, repede, repede. Astea ar putea fi indicațiile de pe un platou de filmare și, dacă ar fi așa, nu m-aș speria. Aș înțelege că anumite convenții cum ar fi cea în care realitatea este întreruptă pentru a face loc imaginației trebuie să se întâmple, altfel vor fi probleme și mai mari decât acest make-believe al artei. Numai că aceste cuvinte de mai sus nu sunt fictive, ni se întâmplă la fiecare sfârșit de noiembrie. Nu mai suntem oameni, se pare, ci am devenit doar un „accesoriu” al sărbătorilor de iarnă. Trebuie să intrăm în atmosfera creată atât în mediul online, cât și în magazine și casele noastre când dăm drumul la radio, TV, internet. Nu era însă așa.
Mii de studenți din Statele Unite ale Americii protestează de câteva săptămâni în campusurile universităților și cer acestora să rupă orice fel de legături au cu Israelul, astfel încât să nu mai finanțeze războiul din Gaza. Epicentrul manifestațiilor pro-palestiniene este Universitatea Columbia, acolo unde au existat ciocniri violente cu poliția care a intrat în forță pentru a demola taberele de protestatari. Poliția a arestat până acum în jur de 2.000 de activiști în ultimele două săptămâni. În timp ce unele voci vorbesc despre proteste antisemite, studenți evrei iau parte la ele, relatează presa americană. Un rezumat al ultimelor zile.
Momentul predării telefonului m-a luat prin surprindere, cu toate că știusem de la început că asta se va întâmpla. Număram tensionată minutele până când nu aveam să îl mai țin în mână. Am vorbit cu mama ultima dată, iar când am apăsat butonul de închidere, încercam să îmi țin în frâu lacrimile.