Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Pe vremea când eram noi liceeni, nu exista așa ceva. Elevii nu erau implicați deloc în procesul decizional educațional, nici măcar în calitate de consultanți (poate doar responsabilii UTC – UTC de la Uniunea Tineretului Comunist). Îmi amintesc că prima acțiune a elevilor, de amploare, la care am participat, a fost în clasa a X-a, la câteva luni după Revoluția din 1989, un marș de protest prin care se cerea desființarea treptei a doua (examen care se susținea între clasa a X-a și a XI-a).
Cât de relaxată ar trebui să fie ținuta unui elev în spațiul virtual? Ar trebui să poarte uniforma sau haine serioase, având în vedere că drumul până la școală înseamnă doi pași de la pat la birou? Jumătate de milion de elevi învață în continuare online din cauza situației epidemiologice. Experta în educație Anca Petrescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, a explicat pentru Școala 9 de ce este importantă ținuta copiilor, chiar dacă ei sunt în fața unui ecran, și nu în bănci.