În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
Părinții trebuie să învețe să se transforme o dată cu adolescenții lor, din sateliții care orbitau să le îndeplinească toate nevoile în „părinții-port” care le dau libertate și-i așteaptă întotdeauna să revină, să „încarce” și să „descarce”.
În martie anul acesta, în Adjud, Vrancea, un elev a bătut doi profesori într-o pauză. Este un caz extrem, însă violența în curtea școlii a devenit deja un fenomen, potrivit unui studiu al World Vision: 40% dintre elevii români spun că au fost agresați verbal de alți colegi și 14% fizic. Despre acest climat a vorbit Doina Popescu, consilier școlar la Școala Gimnazială „I. G. Duca” din București, pentru Școala 9. A explicat de ce devin elevii agresivi, cum ar trebui să reacționeze cadrele didactice implicate, dar și ce sancțiuni poate aplica școala.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
