Românca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.
Robert Franken este un bărbat „heterosexual, cisgender ( n.r. persoană a cărei identitate de gen coincide cu genul atribuit la naştere), are o vârstă de mijloc, alb, educat, cu familie”. Adică un privilegiat. Și tocmai din postura de privilegiat critică sistemul nedrept care l-a avantajat să ajungă cine este astăzi: antreprenor în IT, consultat digital, speaker. Adică un bărbat de succes. El și activistul danez Henrik Marstal au înființat platforma Male Feminist Europe, cu dorința de a uni bărbații feminiști din Europa, pentru egalitatea de gen.
Telefonul a devenit extensia noastră. Nu se mai pune problema în ce scop este el folosit, căci orice am face, tot la el ne întoarcem - sunăm, trimitem mesaje, căutăm informații, îl folosim pentru jocuri, vizionat clipuri, seriale, ba chiar a devenit un instrument pentru muncă. Astfel, oriunde ne-am uita, toată lumea are un telefon. Și asta de la vârste fragede. Dar cum ne impactează acest lucru în timp?