Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.
Niciunul dintre absolvenții de anul acesta ai Colegiului Național „Gheorghe Șincai” cu care a discutat Școala 9 nu a fost cu adevărat sincer în textul argumentativ de la examenul de Bacalaureat, după cum au mărturisit. Candidații au avut de scris dacă sunt sau nu de acord că oamenii ar trebui să fie recunoscători față de școala pe care au urmat-o, iar copiii s-au declarat de acord. Deși altceva ar fi vrut să scrie, s-au temut că vor fi depunctați de profesori. „Am învățat că în orice discuție despre școală trebuie să fii de acord cu ei”, a spus o fostă elevă.
Profesorii spun că decizia nu mai este la ei, ci la părinți. Pe de altă parte, părinții spun că în lipsa unei standardizări a notării sunt diferențe foarte mari de la o școală la alta.