34.000 de copii ucraineni sunt în prezent înscriși în școlile românești, din care aproape 22.000, adică 65%, sunt audienți, potrivit datelor Ministerului Educației. Audienții au un an pentru acomodare și învățarea limbii la dispoziție, în care participă la ore, dar nu primesc note în catalog. Fundația Terre des hommes România a lansat pentru ei, la finalul lunii februarie, un set de manuale auxiliare și caiete de lucru în limba română, singurele resurse de învățare de acest fel. Au făcut echipă pentru redactarea lor o româncă de origine ucraineană și o ucraineană de origine română.
Opt profesori români și romi predau în școala din satul Măguri, Timiș, unde toate orele, cu excepția celor de română și engleză, se desfășoară în limba romani. Pentru oamenii din comunitate – peste 80% sunt romi – să termine un liceu și mai ales o facultate e o victorie. Călin Odă se numără printre cei care au reușit. Absolvent de Politehnică în Timișoara, acum le predă matematică elevilor din instituția în care a învățat și el. S-a întors în sat pentru familia lui, dar și ca să-i țină pe copii aproape de școală. Vrea să ocupe postul de mediator școlar, liber de mult timp, și să-i convingă pe adulții din sat să prioritizeze educația copiilor și să-i lase să învețe.
OP-ED. Sistemul clasic de parenting „băț și morcov” e tentant pentru că pare clar: faci bine, primești - greșești, plătești. Acest tip de educație se bazează pe controlul comportamentului prin pedepse și recompense, ignorând procesul de formare interioară al copilului. Mai sunt bătuți copiii care varsă un pahar cu apă?, m-am întrebat recent. Și dacă da, ce se întâmplă în mintea unui părinte care face asta.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
