Înainte de a cere socoteală mai-marilor din Ministerul Educației, un drum pe la primărie nu ar strica. Până la urmă, primarul este un actor foarte important în finanțarea școlii, el dă banii pentru infrastructură școlară și cofinanțarea proiectelor europene. Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, face o analiză a măsurilor la îndemâna fiecărui primar căruia îi pasă de școală.
Ziua Micii Uniri coincide cu Ziua Internațională a Educației. Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, a găsit o similitudine esențială între cele două evenimente și anume: dacă vrei să faci o reformă, ai nevoie de o voință politică unită. Într-un dialog cu Daniela Vișoianu, președinta federației Coaliția pentru Educație și fostă consilieră în mandatul Monicăi Anisie, cele două discută despre programul „România educată”, despre cum ar trebui să arate planurile cadru și cum va ieși școala din pandemie. „Țara are istorie, adică timp nelimitat iar noi avem un timp limitat la dispoziție”, crede Daniela Vișoianu despre urgența de a lua măsuri acum.
Elevii din învățământul obligatoriu, adică până la clasa a XII-a, nu pot fi exmatriculați. Deși nu este o noutate, acest lucru a devenit subiect de discuții aprinse între profesori și părinți, după ce prezentatorul TV Dan Negru a vorbit, într-o postare pe Facebook, despre elevii indisciplinați, pe care îi numește „loaze” și „cirezi de proști”, și care ar trebui dați afară din școală. Discuția a escaladat pe rețelele sociale și după ce un elev de la Colegiul Național „Ion Creangă” din Capitală și-a înjunghiat profesoara de japoneză în timpul unei ore. Părerile sunt împărțite: în timp ce unii spun că exmatricularea nu a fost niciodată o soluție, alții cred că nu trebuie sacrificată o întreagă clasă pentru binele unui singur copil.