În jur de 150 de mii de contestații s-au depus în ultimul deceniu pentru lucrările de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și aproape 350 de mii în ultimii șase ani la Bac, potrivit raportărilor anuale făcute de Ministerul Educației. În acest context, am încercat să înțelegem în ce măsură elevii din România ar putea beneficia de un sistem de evaluare cu itemi obiectivi, care să le măsoare riguros abilitățile și cunoștințele. Așa cum sunt testele internaționale PISA spre ale căror rezultate se uită o lume întreagă și pe baza cărora se pot face comparații între țări.
Volumul „De pe teren. Ghidul jurnalistului de știință”, dedicat deopotrivă reporterilor la început de drum și celor cu experiență pasionați de știință, a fost lansat la începutul lunii noiembrie de asociațiile de jurnaliști The Balkan Network of Science Journalists și European Federation for Science Journalism. Ghidul în limba română, coordonat de jurnalistele Andrada Fiscutean și Cristina Radu, este o colecție de sfaturi și experiențe la care au contribuit peste 20 de jurnaliști, oameni de știință și creatori de conținut.
Ne putem urmări în timp real traseul pe telefon când călătorim cu Uber sau Bolt, datorită datelor furnizate de sateliți. Predicțiile meteo au devenit mai precise tot datorită datelor adunate din spațiu. Putem să vedem exact cum arată o stradă din orice colț al lumii, tot pentru că un satelit a pozat-o. Să facă tot mai accesibile aceste informații este parte din munca cercetătoarei Anca Anghelea la Agenția Spațială Europeană (ESA). Într-un interviu exclusiv pentru Școala 9, aceasta povestește despre profesorii ei care au împins-o spre știință și încurajarea femeilor să aleagă cariere tehnice. Ca cercetătoare la una dintre cele mai prestigioase instituții din lume, Anca a vorbit și despre cum se simte când politicienii români își obțin titlurile de doctor plagiind munca altora.